Varujan Vosganian un român de Nobel!

Figură politică proeminentă, dl. Varujan Vosganian a fost de acord să ne acorde acest deosebit interviu:

Reporter: Nu demult, ați fost ales președinte al ALDE Iași, funcție pentru care vă felicităm și pe care vă dorim să o duceți la bun sfârșit cu rezultate maxime. Dar, nu putem ocoli o întrebare: ce aveți de gând în această postură?

Varujan Vosganian: În anul 1996 am pornit, împreună cu un grup de intelectuali, o inițiativă politică ce s-a numit Uniunea Forțelor de Dreapta. Ea a avut în Iași un ecou deosebit, dat fiind existența mediilor intelectuale, culturale, academice de aici. Aș dori să reiau, peste mai bine de două decenii, această tentativă de a aduce în politică persoane din aceste zone, ceea ce ar da prestigiul necesar mediului politic. În plus, firește, doresc să extindem și să omogenizăm structurile ALDE în județ. Dorim să facem din ALDE o forță politică reprezentativă, care să contribuie la bunăstarea locuitorilor de aici și care să se regăsească în primele cercuri ale puterii din Capitală.

Reporter: Și, dacă tot veni vorba, ALDE este acum la putere, împreună cu PSD, deci aveți susținere populară importantă. Unde vedeți poziția ALDE peste 10 ani pe eșichierul nostru politic, ținând cont că plaja partidelor pare să se fi stabilizat în mare parte?

Varujan Vosganian: ALDE ar trebui să reunească forțele politice ale dreptei. Ideologic vorbind, ALDE trebuie să realizeze o sinteză doctrinară care să adapteze liberalismul condițiilor post-integrare.

Reporter: Să vorbim un pic despre ”revoluția fiscală” implementată de recentele guverne. De ce era ea necesară?

Varujan Vosganian: Nu a fost nicio revoluție fiscală. Această sintagmă a fost folosită de unii reprezentanți ai Opoziției în încercarea de a ironiza măsurile fiscale. Mutarea contribuțiilor la angajat nu a fost altceva decât tentativa, în mare parte reușită, de a echilibra bugetul de pensii. Noua legislație pe TVA a fost menită să reducă evaziunea fiscală mare la colectarea de TVA. Am redus o seamă de taxe și impozite, în condițiile în care, cel puțin până acum, deficitul bugetar nu a depășit 3% din PIB și datoria publică nu a crescut ca procent în PIB.

Reporter: Care credeți că ar trebui să fie țintele majore pentru România în următorii cinci ani?

Varujan Vosganian: Întâi de toate, un program de creare a unui pachet minim de confort pentru orașele și satele României. Un set de standarde (apă, canal, alimentare cu gaze, rețea sanitară și școlară, infrastructură) care să fie îndeplinite în toate localitățile. În al doilea rând îmbunătățirea infrastructurilor în sens restrâns (infrastructura de transport) dar și în sens larg (infrastructura de susținere a politicilor publice, infrastructura de comunicații, infrastructura bancară, infrastructura subterană etc.). În al treilea rând acceptarea unui model economic.

Reporter: Ce părere aveți despre ceea ce se poate numi ”dreapta politică” din România?

Varujan Vosganian: Drepta politică din România a fost măcinată de acțiunea agresivă de decimare, șantajare și înfiltrare a clasei politice. Practic, dintre liderii politici ai dreptei românești din anii 2000 au mai rămas doar câțiva și aceia se regăsesc la ALDE. Alții, lideri ai altor partide care se revendică de la dreapta, au o atitudine slugarnică și fanatizată, incompatibilă cu demnitatea dreptei. Efortul nostru, al celor de la ALDE, este să reclădim dreapta, firește tot în jurul unui partid liberal, pentru că, deși avem câțiva lideri de factură conservatoare, nu avem partide conservatoare. Și nici creștin-democrate. În anii 2000, coagularea dreptei s-a produs în jurul liderilor PNL. Așa trebuie să se petreacă și acum, cu deosebirea că liderii de atunci ai PNL se regăsesc acum în ALDE.

Reporter: V-am auzit expunând o teorie uluitoare și seducătoare în același timp vizavi de raportarea dictaturilor și societăților democratice la timp. Vă rog, dezvoltați această idee și pentru cititorii noștri.

Varujan Vosganian: Una dintre diferențele între dictaturi și democrații o constituie viziunea asupra timpului. În dictatură timpul nu are valoare economică. Irosirea de timp este o practică cotidiană. În democrație timpul are dimensiune economică. Economisirea timpului, fie că e vorba de timpul util economic, fie că e vorba de timpul liber, este prioritară. Democrațiile nu au clădit niciodată piramide. În schimb au creat oportunități pentru ca oamenii să-și folosească timpul în mod eficient și plăcut. Pe filosofia timpului se bazează economia de piață.

Reporter: România în Schengen, pe când?

Varujan Vosganian: România va fi în Schengen după ce va fi în România. Vom fi în Schengen după ce vom fi în noi înșine. După ce ne vom regăsi din exilul interior în care am intrat după al doilea război mondial.

Reporter: Trecerea la euro, să ne grăbim sau, din contră, să mai temporizăm?

Varujan Vosganian: Nici nu trebuie să ne grăbim, nici nu trebuie să temporizăm. Trebuie doar să fim coerenți cu noi înșine, să avem proiecte naționale, de la companii cu marcă națională până la proiecte energetice și de infrastructură, să fim competitivi și să oferim un model economic eficient și sustenabil. Restul vine de la sine. Asta nu se va întâmpla mai devreme de 2022.

Reporter: V-ați născut la Craiova, dar Moldova vi-e dragă. Aici sunt zone de o sărăcie extremă. Ce este de făcut?

Varujan Vosganian: Am prezentat un Program de Dezvoltare Economică a Moldovei (PROMOLD). El trebuie asumat și aplicat. Până acum, în mod real, cu excepția perioadei în care eu am condus economia României (2007 – 2008) acest lucru nu s-a întâmplat. Poate și pentru că Moldova a dat prea puțini lideri politici care să impună acest program. Cred că în Moldova nu este doar sărăcie, ci și o cutură a sărăciei. Oamenii preferă să fie căinați, decât să li se rezolve problemele. Asta se vede și în modul în care moldovenii votează.

Reporter: Sunteți un unionist incurabil. V-a adus neplăceri acest onorabil sentiment?

Varujan Vosganian: Odată, cu certitudine. Când am fost propus comisar European, în 2006, dat fiind că nu puteam fi manevrat, am stârnit numeroase reacții, de la președintele Băsescu până la serviciile secrete, de la grupurile politice populare și socialiste din Parlamentul European și până la presa turcească (ținând cont de originea mea armenească). Una dintre acuzele la adresa mea, despre care am discutat chiar cu președintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barosso, a fost chiar unionismul meu. Oricum, în cele din urmă, cele două state românești se vor uni. Chiar dacă moldovenii de dincolo de Prut vor tot mai puțin acest lucru.

Reporter: Și dacă tot veni vorba, când credeți că ar putea reveni Basarabia la patria-mamă?

Varujan Vosganian: Nu dau pronosticuri în ce privește istoria românilor. Dar Unirea se va face.

Reporter: Ce credeți că ar trebui să facem pentru Chișinău pentru ca personaje precum Igor Dodon să nu se înmulțească peste noapte la umbra noului țarism rusesc?

Varujan Vosganian: Ar trebui să-I convingem pe românii de peste Prut că nu sunt români de categoria a doua. Ar trebui să le oferim mai multe oportunități economice, ar trebui să implicăm mai mult capitalul românesc în economia Republicii Moldova.

Reporter:  Inflația urcă, ROBOR-ul este și el nărăvaș. Ce sfaturi aveți pentru omul de rând? Se poate evita apocalipsa?

Varujan Vosganian: Nu va fi nicio apocalipsă. Lucrurile sunt sub control.

Reporter: În continuare, compatrioții noștri pleacă pe capete în lumea largă. Ce credți că trebuie făcut ca să îi tentăm să rămână pe plaiurile mioritice?

Varujan Vosganian: Ar trebui ca paritatea puterii de cumpărare să crească. Probabil că pragul psihologic ar fi de 67%. Ar trebui să fim mai bine educați, să avem spirit civic, să nu ne fie rușine să fim patrioți, să nu ne mai batem joc de elitele naționale.

Reporter: Titlurile de stat, Ediția Centenar, ce trebuie să știm despre ele, și de ce se împrumută statul de la cetățenii săi?

Varujan Vosganian: Ar fi minunat ca statul să se poată împrumuta de la cetățenii săi când trebuie să se refinanțeze. Principala problemă a României, dacă ținem seama de capitalizarea sistemului bancar, al piețelor financiare, în general, de suportul populației, e că nu se poate refinanța de pe piețele interne. Până când nu va crește capacitatea de refinanțare internă, nu putem avea coeficientul de risc în categoria A.

Reporter: Care este modelul economic european care îl considerați a fi cel mai de succes și de ce?

Varujan Vosganian: Nu putem împrumuta modele economice. Eu cred că este necesar un program de reindustrializare a României. Asta ar spori veniturile, competitivitatea, ar crește capitalizarea bancară și a piețelor financiare, ar crea spirit antreprenorial și ar reduce decalajele dintre regiuni.

Reporter: Nu știu de ce, dar am impresia că Franța ne iubește banii, iar Germania nici nu ne ia în seamă. De ce? Unde greșim sau unde greșescele?

Varujan Vosganian: Nimeni nu ne ia în seamă dacă noi nu ne luăm în seamă. Nimeni nu ne respectă dacă noi nu ne respectăm. Cât timp ne mânjim singuri de noroi, vom fi un stat de poziție secundară în Europa.

Reporter: Mulți români se plâng de o fiscalitate excesivă. Au ei dreptate?

Varujan Vosganian: Nu. Ea este însă complicată și administrată cu stângăcie.

Reporter: Tot vorbim despre autostrăzi, dar nu se prea întreprinde nimic. De ce?

Varujan Vosganian: Pentru că avem venituri fiscale mici în buget, pentru că legislația investițiilor e complicată, pentru că nu știm să selectăm cum trebuie firmele de construcții, pentru că avem prea multe parcuri naturale care împiedică lansarea traseelor, pentru că nu există continuitate în actul de guvernare, fiecare nou ministru (și sunt atâția) dorește să inventeze roata.

Reporter: Sunteți un scriitor de mare rafinament și prim-vicepreșdinte al Uniunii Scriitorilor. Mai mult, ați fost nominalizat pentru a candida la Premiul Nobel pentru literatură și volumul dumneavoastră, ”Cartea șoaptelor”, a fost un succes european incontestabil, dacă nu chiar unul de talie mondială. Cum să facem ca țările din prima linie culturală să se uite și spre creațiile românilor?

Varujan Vosganian: Întâi de toate, românii ar trebui să se uite la creațiile românilor. Piața de literature română e de doar 10 eurocenți pe locuitor. Cu alte cuvinte, românii cumpără cărți scrise de autori români, de la cronicari și Cantemir până la contemporani, de o valoare anuală egală cu cteva felii de pâine.

Reporter: ”Cumințenia pământului” trebuia să fie cumpărată de statul român, așa cum ar fi făcut Carol al II-lea, sau nu?

Varujan Vosganian: Politica de achiziții culturale e fundamental pentru stimularea creației culturale.

Reporter: În încheiere, o lămurire: de ce ar trebui electoratul român să se îndrepte spre ALDE?

Varujan Vosganian: Pentru că ALDE este un partid cu lideri care nu se ceartă între ei, care atunci când au fost la guvernare au făcut lucruri bune pentru țară și care apără drepturile esențiale ale românilor.