Cum a reușit Simona Bişboacă

16131

Simona Bişboacă are o poveste ce respectă întru totul formula lui Edison: se ia 1% inspiraţie, se adaugă 99% transpiraţie şi rezultă 100% geniu.

 

Pentru a actualiza însă „reţeta“ – care are venerabila vârstă de 115 ani – şi a elimina posibile interpretări şi neclarităţi, se înlocuieşte:
• inspiraţia cu idee de afaceri, transpiraţia cu muncă de cercetare şi documentare,
• geniul – substanţă instabilă şi greu de măsurat – cu succesul pe piaţă.

Prin urmare, ca să aplicăm formula, să începem cu…

Ideea
… a apărut, în 2001, ca urmare a unui refuz.
Nu al Simonei, ci al unui profesor de la Universitatea de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară din Cluj. Care nu a vrut şi pace să îi echivaleze protagonistei noastre, studentă pe atunci în anul trei, un examen pe care aceasta îl susţinuse şi luase la Universitatea din Bologna (unde făcuse un stagiu de mobilitate de studii prin programul Erasmus).

Aşa că, de voie, de nevoie, Simona s-a pus din nou pe tocit pentru examenul de „Tehnologii fermentative“. Şi atunci s-a produs declicul – „i-a sărit în ochi“ o diferenţă dintre compuşii polifenolici din struguri şi cei din vin. (Pentru muritorii de rând, nefamiliarziati cu chimia alimentară, polifenolii sunt substanţe antioxidante cu acţiune în prevenirea formării radicalilor liberi şi care au o acţiune regenerativă asupra organismului.)
Să revenim însă la naraţiune: examenul a fost luat, lucrurile au intrat pe făgaşul normal, însă Simona începuse deja să fie tot mai interesată de cum putea valorifica ideea pe care o întrezărise. Aşa că s-a decis ca tema lucrării sale de licenţă să se axeze pe modalităţile practice de recuperare a polifenolilor din reziduurile rezultate în urmă procesului de vinificaţie.

Aşa ajungem la a doua parte a poveştii…

Munca
… a durat 10 ani!
Opt (2001-2009) au fost „consumaţi” cu cercetarea documentară şi experimentală, punerea la punct a tehnologiei de producţie şi obţinerea de brevete.
Alţi doi (2009-2011) au fost necesari pentru introducere efectivă a tehnologiei în producţie, obţinerea produsului finit şi testarea acestuia în vederea lansării pe piaţă.
Ca să poată ajunge în ultimele faze, Simona şi-a înfiinţat în 2010 propria companie, Phenalex. Nu a existat niciun investitior, niciun business angels şi nici măcar vreo finanţare a vreunui proiect de cercetare. Totul a fost făcut cu fonduri proprii şi cu multă muncă: „Iniţial, când am pornit firma, exista un singur angajat. Adică eu. Am apelat ce-i drept şi la ajutorul soţului, pentru că altfel mi-ar fi fost imposibil să reuşesc, şi am avut susţinerea lui de la început. Soţul meu este inginer în instalaţii, eu inginer în industria alimentară şi am reuşit să facem o echipă bună. Eu am venit cu spiritul creator-inovator, el cu simţul antreprenorial, moştenit de la bunicul lui, şi am reuşit să îmbinăm cunoştinţele noastre într-o poveste frumoasă, cred eu.“

Pasul cel mai dificil l-a reprezentat ieşirea din laborator şi intrarea în zona de producţie: „Am pornit totul cu o investiţie de aproximativ 2.400 de euro. Bani din care am comandat utilajele făcute după schiţele desenate de noi de mână şi concepute să răspundă nevoilor noastre tehnologice. Şi asta pentru că noi voiam să facem produse inovatoare, care nu se găseau pe piaţă, aşa că a trebuit să adaptăm echipamentele la ce ne trebuia nouă şi la scara de microproducţie, pentru că la început volumul de lucru urma să fie mic.”
Nu i-a fost uşor, dar până la urmă a reuşit. Şi a scos pe piaţă produsul la care muncise deja un deceniu – AtioxiVita.

Și a urmat…

Succesul
… a venit odată cu lansarea pe piaţă. În 2011, AtioxiVita a primit:
• Medalia de Aur la Salonul Internaţional de Inventică de la Varşovia,
• Premiul special din partea Asia Invention Creativity Association,
• Premiul special din parte Korea Invention News şi • Medalia de Argint la Salonul Internaţional de Inventică de la Seul.
Patru dintr-o lovitură pentru „cel mai puternic antioxidant 100% natural” (titulatură confirmată de diplomele primite). Şi pe care Simona a reuşit să-l extragă din… tescovină! (Conform prospectului, AntioxVita este un extras din sâmburi, pieliţe şi rahis de struguri albi şi roşii. Cu precizarea că în pulpa bobului de strugure sunt doar urme de antioxidanţi, cea mai mare cantitate aflându-se în pieliţă)
Pentru că prinsese gustul produselor inovatoare, Simona nu s-a oprit doar la unul singur. Aşa că în portofoliul Phenalex au apărut şi alte produse naturale „altfel“. Propolisul esenţă, fabricat la rece (pentru a nu distruge proprietăţile curative ale substanţei produse de albine) şi fără alcool, a adus şi el, în 2012, alte medalii de la saloanele internaţionale de inventică.

A urmat apoi gama de produse dermato-cosmetice care utilizează apa termală din zona balneoclimaterică Băile Felix, plus o combinaţie de uleiuri vegetale şi AntioxVita. Cele mai noi produse adăugate de Simona pe lista sunt cele din gama Fructonata. Munca pentru obţinerea „fructelor naturale la borcan” a durat şase ani. Şi asta pentru că sunt obţinute fără fierbere (temperaturile sunt mai mici de 42º C), fără pasteurizare şi fără adaos de zahăr, conservanţi, pectină sau alţi aditivi.

Succesul nu se măsoară însă în diplome, ci în cifre. La şapte ani de la intrarea pe piaţă, bilanţul contabil al Simonei arată astfel:
2011 – 46.570 lei
2012 – 240.647 lei
2013 – 664.543 lei
2014 – 723.308 lei
2015 – 877.007 lei
2016 – 1.560.947 lei
2017 – 1.500.000 lei.

Punct!

Am putea trage linie, face totalul şi concluziona că nu-i rău pentru o firmă care a pornit cu o investiţie de 2.400 de euro şi are cinci angajaţi.
Dar povestea continuă, pentru că în 2018…
Aşteptările sunt mari

În 2016-2017, Simona Bişboacă şi echipa sa au investit masiv în dezvoltarea capacităţii de producţie. An de an, au tot reinvestit profitul, plus creditele bancare obţinute, în echipamente, însă în ultimii doi ani s-au concentrat pe construcţia şi amenajarea noii fabrici – un spaţiu de circa 1.700 mp – şi achiziţia de utilaje pentru procesarea fructelor.

Ca urmare, estimările asupra evoluţiei cifrei de afaceri pentru anul în curs sunt de creştere cu minimum 60%. „Pentru 2018 ne aşteptăm să avem o cifră de afaceri între 2.500.000 şi 3.500.000 de lei. Previziunea are ce-i drept o marjă destul de mare, dar asta este din cauza faptului că abia am introdus pe piaţă noua gamă de produse Fructonata şi e destul de greu să estimăm vânzarea unui produs inovator, cu care ţintim piaţa externă“, explică optimistă Simona.

La momentul actual, cele mai bine vândute produse Phenalex sunt Propolis esenţă (aproximativ 60% din vânzări) şi AntioxiVita (circa 30%). Cererea vine preponderent de pe piaţa locală, ponderea exportului fiind deocamdată mică. La momentul actual, Phenalex face exporturi în ţările UE, Elveţia, unde produsul Propolis esenţă se găseşte deja în câteva farmacii, şi în Angola.

De anul acesta se va începe însă promovarea şi în afara ţării, prin participarea companiei la evenimentele de specialitate, în special la târgurile de produse bio. „Primul pe listă este Natural & Organic Products Europe, care se va ţine la Londra în aprilie. Aştept cu nerăbdare să văd ce impresie vom face cu produsele noastre la un astfel de târg! Mai ales cu Fructonata, pentru că este un produs unicat în lume ca metodă de fabricare, proprietăţi senzoriale şi concept“, se entuziasmează ca la începuturi Simona.
Prin urmare, se prefigurează noi continuări ale poveştii…

Dincolo de diplome şi cifre…

„Mi-e greu să mă impart, să fiu şi antreprenor, şi cercetător, şi inventator, şi soţie, şi mamă… Suntem puţini în firmă şi sarcinile birocratice îmi consumă foarte mult timp şi resurse. Volumul de lucru este foarte mare şi, probabil, că dacă nu aş fi lucrat alături de soţul mi-ar fi fost şi mai greu. Muncim uneori şi weekend-urile şi avem zile în care muncim şi câte 12-14 ore. Faptul că mă pot bizui pe familie, că părinţii mei sunt îmi sunt alături şi că pot să-i las în siguranţă pe copii la ei este foarte important pentru mine.“
Distincţii personale

În ultimii ani, nu doar produsele inventatorului român au fost premiate, ci şi munca sa. În 2012, Simona Bişboacă a fost declarată „Femeia anului în ştiinţă” în România. În acelaşi an a primit şi medalia IFIA Glory din partea International Federation of Inventors Associations din Elveţia, care a premiat-o pentru perseverenţa demonstrată în implementarea brevetelor de invenţie în producţie. După cum demonstrează statisticile IFIA, doar 3-4% din brevetele înregistrate în întreaga lume ajung să şi genereze valoare în producţie.

Anul trecut, Simona Bişboacă a mai adăugat pe panoplie o diplomă pentru realizările sale. Primită de data aceasta din partea preşedintelui Parlamentului European, Antonio Tajani, şi a preşedintelui Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, care au acordat distincţii unui număr de 33 de foşti studenţi Erasmus.

Conținutul website-ului https://business-talks.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către BUSINESS TALKS sunt protejate prin dispoziţiile legale. Sunt interzise copierea sau reproducerea conţinutului acestui website. Detalii se găsesc în secţiunea Termeni și condiții. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor BUSINESS TALKS, vă rugăm să ne contactați la redactie@business-talks.ro