Economia României traversează un an de echilibru fragil, cu o creștere sub potențial și o inflație încăpățânată, arată raportul Erste Group Research, semnat de Ciprian Dascălu, economist-șef BCR, și analistul Vlad Ioniță. Cu un PIB estimat la +1,3% în 2025 și o inflație care va închide anul la aproape 10%, România încearcă să păstreze credibilitatea fiscală în fața investitorilor, dar cu prețul încetinirii economiei reale.

Consultantul fiscal Veronica Duțu, fondator Union Cont Expert, explică pentru BusinessTalks că „România plătește factura amânării consolidării fiscale. Guvernul a fost nevoit să vină cu două pachete succesive de măsuri – majorări de TVA și accize, taxe mai mari pe proprietate, reforme la pensiile speciale și companiile de stat. Toate acestea au menținut ratingul de țară și au ținut investitorii aproape, dar costul este suportat de mediul privat și de consumatori.”

PIB și structura creșterii: motorul consumului se stinge

În prima jumătate a anului 2025, PIB-ul României a crescut cu +0,3% față de aceeași perioadă a anului trecut, respectiv +1,4% pe seria ajustată sezonier. Agricultura și industria au contribuit marginal sau chiar negativ, în timp ce construcțiile și investițiile au susținut parțial dinamica.

  • Consumul privat a adăugat +0,6pp la creștere în S1 2025, dar tendința este descrescătoare.

  • Investițiile au contribuit pozitiv în S1 (+0,5pp), însă cu semne de slăbiciune în T2.

  • Consumul public a rămas un factor negativ (-0,2pp).

„România a mers ani de zile pe un model de creștere bazat pe consum. Astăzi, când inflația erodează veniturile și dobânzile ridicate descurajează creditarea, acest model nu mai funcționează. Fără investiții în infrastructură și fără accelerarea absorbției fondurilor europene, creșterea va rămâne blocată la un nivel modest, departe de potențialul de 3–4%”, subliniază Veronica Duțu.

Inflație și dobânzi: un echilibru delicat

Inflația anuală a ajuns la 9,9% în august, după eliminarea plafonului de prețuri la electricitate și introducerea noilor taxe. Erste estimează un vârf de peste 10% în septembrie, urmat de o temperare treptată, cu o rată anuală de 9,7% la final de an.

BNR menține dobânda-cheie la 6,5% și nu este așteptată o reducere până cel mai devreme în februarie 2026.

„Politica monetară este constrânsă. Pe de o parte, mediul de afaceri are nevoie de finanțare mai ieftină. Pe de altă parte, orice reducere prematură ar alimenta anticipațiile inflaționiste. Din păcate, firmele antreprenoriale și IMM-urile sunt cele care resimt cel mai puternic această blocare între fiscalitate ridicată și costuri mari de creditare”, avertizează consultantul fiscal.

Buget, deficit și rating

După un deficit ESA record de -9,3% din PIB în 2024, guvernul vizează -7% în 2025, însă Erste estimează că execuția reală va ajunge la -7,7% din PIB. Datoria publică urcă la 58,5% din PIB și va depăși 60% în 2026.

Pentru investitori și agențiile de rating, semnalul este unul mixt: România a pornit un proces de consolidare, dar costurile sunt ridicate.

„Menținerea ratingului de investiții nu este un detaliu, ci o condiție vitală. România are nevoi mari de finanțare externă și depinde de apetitul investitorilor străini. Dacă reformele fiscale și structurale vor continua, evităm retrogradarea. Dar dacă ajustarea se oprește la jumătate, ne putem trezi într-un scenariu de pierdere a credibilității, care ar fi mult mai costisitor decât măsurile actuale”, explică Veronica Duțu.

Piața valutară: stabilitate forțată

Cursul euro a depășit 5,12 lei în mai, pe fondul turbulențelor politice, dar BNR a stabilizat ulterior piața. Erste estimează un nivel mediu de 5,09 lei/euro în 2025, cu o depreciere graduală spre 5,27 până în 2027.

„Stabilitatea cursului este critică pentru încrederea consumatorilor și pentru predictibilitatea mediului de afaceri. BNR va evita șocurile, dar trebuie să fim conștienți că, pe termen lung, diferențialul de inflație față de zona euro va duce la o depreciere controlată a leului”, comentează Duțu.

Perspective 2026–2027: oportunități și riscuri

Raportul Erste prognozează o creștere mai solidă în anii următori: +2,1% în 2026 și +3,0% în 2027, cu o scădere graduală a inflației până la 3% în 2027 și o relaxare monetară treptată.

Cheia rămâne PNRR și fondurile europene, 2026 fiind ultimul an de eligibilitate. În paralel, România este vulnerabilă la șocuri externe, precum tarifele comerciale SUA–UE, estimate să reducă PIB-ul cu până la -0,3pp prin impactul asupra industriei auto și metalurgice.

„Avem un context politic stabil, fără alegeri majore până în 2028. Este poate cea mai bună șansă din ultimii ani pentru a continua reformele structurale – digitalizarea administrației, investiții în educație, infrastructură și tranziție verde. Dacă ratăm acest moment, riscăm să rămânem blocați în cercul deficitelor și al creșterii anemice”, conchide consultantul fiscal Veronica Duțu.