Imaginează‑ți o echipă de lideri dintr-o firmă antreprenorială: CFO-ul, directorul comercial și IT-ul stau la masa discuțiilor. Discută despre planurile pe anul următor. Facturile sunt deja pregătite în sistem, contractele semnate. Și apoi apare vestea: de la 1 august 2025, cota standard de TVA crește la 21%, iar cotele reduse de 5% și 9% dispar, fiind înlocuite cu o cotă redusă unică de 11%. Totul sub umbrela unei noi legi fiscale adoptate în vara 2025. Sentimentul? Presiune. Incertitudine. Nevoie de adaptare rapidă.

Aceste modificări nu sunt doar cifre: ele pun pe tapet întrebări esențiale despre profitabilitate, competitivitate și echitate socială.

  1. Ce se schimbă efectiv de la 1 august 2025

Conform Legii 141/2025, care a intrat în vigoare în luna iulie:

  • Cota standard de TVA crește de la 19% la 21% pentru majoritatea bunurilor și serviciilor.
  • Cotele reduse de 5% și 9% sunt eliminate. Rămâne o singură cotă redusă – 11%, aplicabilă unei liste restrânse de produse și servicii.

Cota de 11% va acoperi o serie de produse și servicii: alimente (cu unele excepții, precum suplimentele alimentare și băuturile cu zahăr adăugat peste anumite praguri), medicamente, cărți și reviste, apă și canalizare, anumite servicii culturale și turism (hoteluri, restaurante).

Există o perioadă tranzitorie până în iulie 2026 pentru tranzacțiile imobiliare care implică locuințe sociale cu o valoare sub 600.000 lei și o suprafață sub 120 mp.

  1. De ce se face această reformă – motivații economice și context bugetar

Statul român se confruntă cu presiuni bugetare semnificative și are obligații clare față de Comisia Europeană în ceea ce privește încadrarea în deficitul bugetar. Creșterea cotei standard cu două puncte procentuale este estimată să aducă peste 6 miliarde de lei anual la bugetul de stat.

Scopul declarat este simplu: echilibrarea veniturilor publice fără a crește alte taxe mai greu de suportat de populație, cum ar fi cele pe muncă. TVA-ul este considerat o taxă relativ neutră, aplicabilă consumului și mai ușor de colectat.

  1. Cum se vede această schimbare din perspectiva firmelor

Pentru companii, impactul este imediat și complex:

  • Trebuie actualizate sistemele contabile, aplicațiile de facturare și codurile de TVA din ERP-uri. Este necesară și o logică clară în sistem pentru a diferenția livrările de bunuri și prestările de servicii în funcție de data efectivă a tranzacției.
  • Contractele comerciale trebuie revizuite, mai ales cele cu prețuri negociate anterior lunii august. Unele includ clauze brute (TVA inclus), iar altele nete – diferențele pot genera conflicte sau renegocieri.
  • În domeniul HoReCa, cota de 11% rămâne valabilă pentru servicii turistice, inclusiv pachetele cu servicii conexe (cazare + masă + wellness), dar acest cadru poate fi reevaluat în toamnă.
  • Trebuie gestionate cu atenție avansurile încasate înainte de 1 august: dacă livrarea are loc ulterior, va trebui aplicată noua cotă și ajustată factura, ceea ce presupune operațiuni de storno și refacturare.
  1. Avantaje și riscuri ale noilor cote de TVA

Avantaje:

  • Creșterea veniturilor bugetare este rapidă și considerabilă, cu impact imediat asupra capacității statului de a finanța cheltuieli esențiale.
  • Eliminarea cotelor multiple reduce complexitatea sistemului TVA și poate duce la o mai bună conformare voluntară.
  • Reforma este în linie cu tendințele europene de simplificare fiscală și poate pregăti terenul pentru implementarea directivelor viitoare privind TVA-ul digital.

Riscuri:

  • Companiile trebuie să suporte costuri administrative și IT consistente pentru actualizarea sistemelor, într-un termen foarte scurt.
  • În lipsa unei comunicări clare și a unor norme de aplicare precise, pot apărea interpretări diferite și un risc crescut de erori sau penalități.
  • Pentru consumatorul final, creșterea TVA-ului va însemna prețuri mai mari la raft, ceea ce va afecta în special segmentele de populație cu venituri mici.
  1. Este reforma echilibrată?

Răspunsul depinde de modul în care este implementată.

O creștere de TVA este, în esență, o măsură cu efect imediat asupra încasărilor statului. Dar pentru a nu transforma această ajustare într-un blocaj economic, este nevoie de:

  • Claritate: normele metodologice trebuie să precizeze fără echivoc ce se încadrează la cota de 11% și ce intră sub regimul standard.
  • Perioadă de grație: autoritățile ar trebui să evite sancțiunile în primele 30–60 de zile, pentru a permite adaptarea.
  • Dialog cu mediul de afaceri: companiile trebuie să fie implicate în feedback-ul legislativ, iar contabilii și consultanții trebuie sprijiniți în aplicare.
  1. Moralitatea și impactul social al reformei

Pe termen scurt, o creștere de TVA afectează inevitabil consumatorii. Dar privită în contextul mai larg al responsabilității fiscale, este o măsură care poate fi justificată.

Statul are nevoie de bani pentru educație, sănătate, infrastructură. Dacă aceste resurse nu vin din impozite pe muncă sau taxe pe capital, TVA-ul devine o sursă stabilă. Însă corectitudinea acestei măsuri depinde de modul în care este folosită: dacă veniturile suplimentare sunt investite în domenii prioritare și nu în cheltuieli ineficiente, atunci încrederea publică poate fi menținută.

  1. Recomandări pentru companii și autorități

Pentru companii:

  • Să revizuiască toate procesele de facturare, contractare și cash flow în funcție de noile cote.
  • Să organizeze training-uri rapide pentru personalul financiar și de vânzări.
  • Să verifice impactul financiar și operațional și să comunice clar cu partenerii.

Pentru autorități:

  • Să ofere ghiduri clare, exemple aplicabile și asistență în timp real.
  • Să evite penalizările automate în perioada imediat următoare datei de 1 august.
  • Să urmărească impactul reformei în timp și să fie deschise la ajustări punctuale acolo unde este cazul.

Concluzie

Reforma TVA din România nu este doar o decizie fiscală – este o oglindă a priorităților statului și a relației sale cu mediul de afaceri. Este un test de responsabilitate bugetară, dar și de competență în implementare. Dacă va fi tratată cu seriozitate, comunicare și echilibru, poate deveni un pas important spre stabilitate.

Dar dacă este grăbită, aplicată rigid și fără consultare, riscă să producă exact efectul invers: blocaje, tensiuni și scăderea încrederii.

Într-un moment în care fiecare leu contează – și pentru stat, și pentru firme – adevărata valoare a unei reforme fiscale nu stă în procente, ci în modul în care este pusă în practică.

 

Iuliana Sulai
Expert Contabil & C.E.O.
Smart Team Accounting & Management S.R.L.
Membru ATI Consultants – HUB Servicii Integrate de Afaceri