De la lansarea ChatGPT, inteligența artificială conversațională a devenit rapid parte din viața de zi cu zi a milioane de oameni. Un studiu recent OpenAI, realizat pe baza a 1,5 milioane de conversații, oferă o imagine clară despre cum și de ce interacționează oamenii cu ChatGPT.
Dar cât de mult reflectă aceste tendințe situația din România? Haideți să vedem.

Ce a descoperit studiul OpenAI (nivel global)

  • Volum uriaș de utilizare: peste 700 de milioane de utilizatori trimit ~18 miliarde de mesaje pe săptămână.

  • Profil demografic: aproape jumătate dintre utilizatori au sub 26 de ani, iar distribuția de gen s-a echilibrat (mai multe utilizatoare decât la început).

  • Motive de utilizare:

    • 42% dintre mesaje, atunci când sunt legate de muncă, vizează scrisul (e-mailuri, rapoarte, texte).

    • Cele mai frecvente teme: informații și ghidare, scris, taskuri practice și integrare în workflow.

  • Mai puțin folosite: doar 4,2% dintre mesaje sunt legate de programare; conversațiile emoționale/personal-reflective reprezintă sub 2%.

Concluzie globală: ChatGPT este folosit mai ales ca instrument practic și profesional, nu ca „prieten virtual”.

Cum stă România

Nivel de adopție

  • ~47% dintre români folosesc deja IA în viața de zi cu zi, iar 60% dintre aceștia declară că utilizează ChatGPT.

  • Utilizatorii activi sunt în special tineri (18–39 ani) și, surprinzător, femeile sunt ușor mai prezente în rândul celor care interacționează cu ChatGPT.

  • Aproximativ jumătate dintre românii din mediul urban (18–55 ani) au testat cel puțin o dată ChatGPT sau un asistent similar.

Încredere și percepții

  • 77% declară că știu ce este IA, dar doar 62% spun că înțeleg în ce produse este folosită.

  • 7 din 10 români nu au încredere în AI fără supervizare umană, principala temere fiind protecția datelor personale.

  • Există o combinație între fascinație și neîncredere: oamenii recunosc utilitatea, dar cer transparență.

Utilizări practice

  • Căutare de informații și rezumate.

  • Scris: de la e-mailuri și articole până la teme pentru școală.

  • Planificare personală (călătorii, rețete, bugete).

  • Suport decizional (ex: comparații de produse sau servicii).

  • Integrare în muncă: ~41% dintre angajații din HR declară că folosesc AI în sarcinile zilnice.

România vs Global: asemănări și diferențe

Aspect Global (OpenAI) România
Utilizare dominantă Scris, informații, taskuri practice Identic: scris, căutare, planificare, muncă
Demografie Tineri sub 26 de ani, echilibru de gen Tineri 18–39, ușor mai multe femei active
Programare ~4,2% dintre conversații Niche – folosit mai ales de IT-iști, nu masă largă
Conversații emoționale Sub 2% Foarte rare, oamenii preferă utilizări practice
Încredere în AI Probleme de bias și confidențialitate Nivel scăzut de încredere, mai ales în lipsa supervizării

Implicații pentru România

1. Educație digitală & spirit critic
Mulți români folosesc ChatGPT, dar nu întotdeauna știu să evalueze corect răspunsurile. Sunt necesare programe de alfabetizare digitală, în școli și la nivel profesional.

2. Integrarea în business
Companiile românești pot folosi ChatGPT pentru generarea de conținut, automatizare în HR, suport clienți, dar ar trebui să ofere și training angajaților.

3. Reglementare și transparență
Încrederea scăzută arată nevoia unor reguli clare: protecția datelor, raportarea surselor, explicarea limitărilor.

4. Conținut local, în limba română
Adopția va crește dacă AI este adaptat la context local: legi românești, exemple culturale, educație națională.

5. Evitați supraevaluarea
Deși tentant, ChatGPT nu înlocuiește gândirea critică, ci o completează. Așa cum arată studiile, oamenii îl folosesc ca instrument, nu ca partener emoțional.

Concluzie

România urmează trendurile globale: tinerii adoptă rapid ChatGPT și îl folosesc mai ales pentru sarcini practice și profesionale. Diferența majoră este la nivel de încredere — românii sunt mai sceptici și mai preocupați de protecția datelor decât utilizatorii din SUA.

Pentru viitor, cheia succesului în România va fi echilibrul: educație pentru utilizatori, reglementare clară pentru a câștiga încrederea publicului, și investiții în conținut localizat.
Astfel, ChatGPT poate deveni nu doar un instrument global, ci și un partener real pentru digitalizarea și modernizarea societății românești.

Mircea Corneliu Petrea