Numai un român din cinci mai cumpără din piețele tradiționale

Doar 20% dintre români preferă să cumpere în mod constant produse din pieţele tradiţionale, iar ponderea lor este în scădere, a declarat Teodor Birţ, preşedintele Asociaţiei Administratorilor de Pieţe din România (AAPR), într-o conferinţă de presă.

Asociaţia a demarat campania #merglapiaţă, prin care îşi propune să readucă lumea în faţa produselor de pe tarabe, să informeze tinerii că îşi pot lua de aici produse mult mai proaspete decât în hipermarketuri şi mult mai gustoase, încurajând astfel producţia autohtonă.

”În prezent, pieţele reprezintă doar 20% din vânzări şi mi-e teamă că ponderea va scădea pe viitor, la cum arată tendinţele. Noi asta încercăm, să atragem cât mai mulţi tineri să cumpere din pieţe, pentru că la piaţă vin mai ales bătrânii, cei care au fost obişnuiţi cu această formă de comerţ. Încercăm prin aceste campanii să aducem şi tinerii alături de noi, să le redeschidem apetitul pentru produsele româneşti, care au o calitate superioară faţă de cele din import”, a precizat Teodor Birţ.

El a arătat că a purtat discuţii şi cu autorităţile locale, în subordinea cărora se află cele mai multe pieţe tradiționale, pentru a iniţia proiecte de modernizare a spaţiilor, astfel încât acestea să devină mai atractive pentru segmentul tinerilor.

”Consumul de produse din pieţe duce şi la încurajarea economiei româneşti, întrucât majoritatea produselor de aici sunt autohtone şi vin direct de la producători. Spre exemplu, în Piaţa Obor, 70% dintre comercianţi sunt producători, iar 85% dintre produse sunt româneşti”, a continuat Birţ.

AAPR a organizat o conferinţă de presă pe această temă în Piaţa Obor din Capitală, unde au fost prezenţi mai mulţi bucătari celebri din emisiunile de profil, precum Patrizia Paglieri şi Antonio Passarelli, dar şi nutriţionişti, care au explicat oamenilor că produsele din pieţele tradiționale sunt mult mai gustoase şi mai sănătoase.

De ce sunt mai bune produsele din piețele tradiționale

”Fructele şi legumele de aici, din piaţă, sunt culese ieri. Există etichete cu data când au fost recoltate. La hipermarket, lanţul este mult mai lung, marfa se duce la depozitul central, de acolo se aduce în magazin, stă câteva zile în frigidere, apoi sunt scoase afară. Nu avem acelaşi produs. Pierde din calităţile nutriţionale şi din gust, este un produs total diferit”, a spus Antonio Passarelli, chef la un restaurant de lux, care are contracte directe cu producătorii autohtoni pentru a achiziţiona cele mai proaspete produse.

Potrivit datelor Asociaţiei Administratorilor de Pieţe din România, românii mănâncă mai multe produse din import decât din producţia internă, deşi agricultura românească este capabilă să hrănească întreaga populaţie a ţării.

Acest lucru face ca, de 10 ani, deficitul comercial să fie afectat masiv de comerţul cu produse agroalimentare. Potrivit ultimului raport INS, în perioada ianuarie-mai 2018, deficitul comercial este mai mare cu 546,8 milioane de euro faţă de 2017, ajungându-se astfel la 5 miliarde de euro.

”După datele MADR, România a înregistrat şi anul trecut un deficit record de 853,9 milioane de euro în comerţul cu produse agroalimentare, în creştere cu 53% faţă de 2016, importurile ajungând la 7,1 milioane de euro faţă de 6,51 miliarde de euro. Un nivel-record în ultima decadă, înregistrat, în mod paradoxal, dintr-o zonă cu potenţial românesc uriaş, respectiv agricultura. În aceste condiţii, şansele de redresare pe termen lung se află sub un mare semn al întrebării”, a adăugat Teodor Birţ.