„Sharing Economy” – un model rentabil în România

6486
 

Pentru majoritatea românilor conceptul de „Sharing Economy” este, încă, necunoscut. Dacă aduci însă în discuţie exemple precum Uber sau Airbnb, lucrurile încep să prindă ceva contur.Există însă şi alte modele de business mai complexe dezvoltate pe baza acestui concept, viabile chiar şi în România. Clusterul IT Smart Alliance este un astfel de caz. Pentru a ne lămuri cum se poate materializa un concept într-o afacere locală care să genereze profit, am discutat cu Gabriel Munteanu, preşedintele alianţei.

– Ce şanse de supravieţuire are conceptul de „Sharing Economy” în ţara în care sentinţa „Să moară şi capra vecinului” pare să fi devenit o strategie la nivel naţional?

– Economia colaborativă este, în opinia mea şi nu numai, baza economiei viitorului. Argumentele sunt clare – până nu demult specializarea angajaţilor era o necesitate critică pentru orice companie, indiferent de dimensiunea şi obiectul ei de activitate. Strategia asta a generat însă în timp o diversificare exponenţială a numărului de funcţii şi specializări în cadrul organizaţiilor. Fapt care a dus, inevitabil, la o creştere exacerbată a costurilor pe care companiile le au cu resursele interne.

– Şi totuşi, în pofida creşterii costurilor, cererea de specialişti IT pe zone tot mai nişate a atins un nivel maxim, atât la nivel mondial, cât şi în România.

– Marii giganţi din industria IT&C încep acum să îşi schimbe strategiile. Fie renunţă la a mai angaja oameni pentru fiecare specializare de nişă, până la cel mai ridicol nivel, fie trec de la modelul bazat pe internalizare completă la externalizarea anumitor categorii de servicii, departamente sau chiar linii de afaceri care nu fac parte din core business. Acest lucru se întâmpla şi înainte, însă acum – aşa cum spuneai şi tu – există o criză imensă de resurse de toate tipurile, inclusiv financiare, nu doar umane. Şi atunci apare această nevoie de o nouă abordare în piaţa muncii, mai ales că noile generaţii au o altă viziune despre muncă şi despre specializare. De aceea, colaborarea din ce în ce mai strânsă între companiile de orice nivel a devenit esenţială. Ceea ce ne duce, inevitabil, către o matrice interdependentă în care se reinventează circuitul resurselor specializate, al banilor şi mai ales circuitul know-how-ului.

Cum rentabilizezi un Chef

– Aşadar, dacă deţii o resursă umană super-specializată, ideal ar fi că ea să poată fi folosită de mai multe companii, nu doar de una singură?

– Este abordarea optimă chiar şi în cazul marilor companii, care, deşi au resurse financiare solide, nu prea îşi mai permit să plătească o armată de specialişti de nişă dacă nu îi folosesc la capacitatea maximă. Şi lucrul ăsta nu se întâmplă doar în IT sau în alte domenii high-tech. Să luăm, de exemplu, industria HoReCa. Un bucătar de renume, un Chef adevărat, cu experienţă, nu mai poate reprezenta o resursă viabilă şi – mai ales! – rentabilă pentru un singur restaurant. Şi asta pentru că foarte puţine restaurante îşi mai pot permite să deţină o astfel de resursă full time – majoritatea clienţilor, deşi îşi doresc calitatea excepţională a preparatelor unui Chef de renume, nu vor să îşi asume şi preţul pe măsură. Aşa că pentru restaurantul care „deţine” Chef-ul respectiv este mai rentabil să partajeze, contra cost, resursa pe care o are cu alte restaurante. Adică, vine expertul-vedetă, instruieşte bucătarii din alte restaurante şi creează câteva reţete speciale pentru fiecare locaţie. Care va putea astfel să se folosească şi ea de renumele Chef-ului. Şi uite aşa, în final, totul devine rentabil şi pentru restaurante şi pentru clienţii lor. Astfel, totul se reinventează şi sunt şanse mari ca în următorul deceniu să vedem o exploziei a modelului „Sharing Economy”.

Mecanismele colaborării

– Cu bucătarii ne-am edificat, cum aplicaţi însă mecanismele economiei colaborative în cadrul alianţei?

– Smart Alliance este o asociere sub formă de cluster a 20 de companii IT, care totalizează în prezent aproape 800 de angajaţi şi are o cifră de afaceri cumulată de peste 42 milioane de euro. Clusterul are la bază principiul complementaritătii – majoritatea companiilor membre acoperă nişe tehnologice diferite, ceea ce ne permite ca, împreună, să deţinem şi operăm un cumul de experienţe şi specializări pe o arie foarte largă de competenţe tehnologice. Şi am reuşit să strângem laolaltă câteva dintre cele mai „smart” firme IT din România, leaderi de piaţă pe nişa lor.

– De la ce nivel se aplică această colaborare?

– Colaborarea efectivă în cadrul alianţei porneşte de la partajarea de competenţe, resurse, produse sau soluţii şi ajunge până la abordarea de proiecte în cooperare între mai multe companii din cluster care sunt complementare din punct de vedere al tehnologiei şi expertizei. Astfel, împreună, putem oferi o soluţie completă clientului final şi un pachet extins de servicii.

Câştiguri pe trei paliere

– Care sunt beneficiile generate de abordarea colaborativă?

– Răspunsul pe care îmi place să-l dau mereu la această întrebare este „Sky is limit”. Revenind însă cu picioarele pe pământ, trebuie să clarificăm un aspect – există trei categorii distincte de beneficiari: companiile membre, clienţii finali şi partenerii tehnologici cu care colaborăm. Fiecare categorie are propriile sale beneficii. Astfel, ca membru al clusterului pe lângă accesul la resurse, care pot fi de natură soft (experienţe, best practices, studii de caz etc.) şi hard (body leasing, de exemplu), este un avantaj real faptul de a te afla în prezenţa unor antreprenori de succes care împărtăşesc aceeaşi viziune şi dezvoltă un network profesional care îşi certifică expertiza şi te ajută să îţi creşti business-ul la nivel internaţional. La rândul lor, clienţii finali beneficiază apelând la serviciile clusterului de accesul la o ofertă de tipul „One Stop Shop”. Orice client Smart Alliance are posibilitatea de a alege dintr-o paletă extrem de largă de soluţii, tehnologii şi resurse enterprise foarte specializate. În fine, pentru a treia categorie de beneficiari, partenerii tehnologici, aplicăm principiul „One Partner to Connect them all”, adică expertiza fiecărui membru şi partener al alianţei se regăseşte multiplicată în cea a clusterului, fiind astfel amplificate beneficiile oferite. Peste toate acestea, toate celei trei categorii beneficiază de câştiguri reale pe zona de Marketing, PR şi CSR.Sub umbrela brandului Smart Alliance organizăm o serie evenimente de anvergură destinate publicului B2B din România, dar şi din străinătate. De exemplu, summit-ul Smart Alliance de anul trecut a reunit peste 25 de speakeri locali şi internaţionali şi o audienţă de aproximativ 450 oameni de afaceri.

Piaţa externă primează

– Pentru că ai adus în discuţie „străinătatea”, cât din cifra de afaceri a alianţei este realizată pe piaţa externă?

– Ca în orice industrie, piaţa internaţională este mai matură, mai civilizată şi are o cultură solidă în ceea ce priveşte investiţiile şi derularea de proiecte complexe şi inovatoare. În plus, imaginea unui cluster IT este mult mai bine percepută „by default” pe plan extern. Acesta motivul pentru care mai mult de 50% din cifrade afaceri a alianţei este realizată extern, în peste 30 de ţări din lume. România este încă departe de nivelul altor pieţe în care conceptul de cluster sau orice alt tip de asociere are deja tradiţie. Noi încercăm însă să schimbăm această situaţie şi să demonstrăm că piaţa locală poate deveni rapid competitivă. Şi reuşim să o facem în condiţiile în care marii integratori dispar rând pe rând, bugetele se restrâng de pe o zi pe alta, iar resursele specializate se găsesc tot mai greu greu. Pentru noi, anul 2018 a început bine în privinţa cererilor de proiecte, atât la nivel internaţional, cât şi local. Avem o serie de oportunităţi şi previziunile noastre sunt pozitive în ceea ce priveşte colaborarea cu statul român şi cu firmele private.


Conținutul website-ului https://business-talks.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către BUSINESS TALKS sunt protejate prin dispoziţiile legale. Sunt interzise copierea sau reproducerea conţinutului acestui website. Detalii se găsesc în secţiunea Termeni și condiții. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor BUSINESS TALKS, vă rugăm să ne contactați la redactie@business-talks.ro