Românii din Marea Britanie, față în față cu Brexit

Marea Britanie va părăsi Uniunea Europeană în primăvara acestui an. Această realitate urmează să aibă un impact semnificativ asupra celei de-a doua cea mai importantă comunitate de străini din Regatul Unit: românii.

În viziunea guvernului de la Londra, „libera circulație se va termina odată pentru totdeauna”, iar în acest tablou al unui Regat Unit cu porțile închise „nu vor mai avea loc decât migranții înalt calificați”. Pentru europenii comunitari care au văzut în Marea Britanie un loc potrivit pentru a construi un viitor, Brexit va însemna din start pierderea statutului prioritar, iar pentru români, impactul va fi major. Românii sunt cea de-a doua  comunitate de străini de pe teritoriul Regatului Unit și foarte mulți dintre ei sunt vulnerabili în noile condiții, întrucât lucrează în supermarketuri, au grijă de vârstnici, fac curat în hoteluri, iar unii, puțini la număr, fac afaceri.  Foarte mulți însă își doresc să rămână după „divorțul” Marii Britanii de Uniunea Europeană, dar vor mai putea?

Aproximativ patru milioane de cetățeni europeni trăiesc în Marea Britanie și trebuie să se înregistreze pentru a obține un permis de ședere permanentă după Brexit. Cererile pentru un permis de şedere permanentă vor putea fi făcute online sau printr-o aplicaţie pe telefonul mobil. Persoanele eligibile vor trebui să facă dovada identităţii lor, furnizând un document de rezidenţă în Marea Britanie şi dovada că nu au comis o infracţiune gravă. Europenii care locuiesc în Marea Britanie înaintea încheierii perioadei de tranziţie (31 decembrie 2020) vor putea prezenta aceste solicitări până la 30 iunie 2021. Cei care se vor afla pe teritoriul britanic de cel puţin cinci ani la această dată vor putea pretinde un permis de şedere permanentă. Taxa pentru adulţi va fi de 65 de lire sterline (74 de euro), similară celei pentru eliberarea paşaportului britanic, şi de 32,5 lire sterline (37 de euro) pentru persoanele cu vârste mai mici de 16 ani. În spatele acestor date seci, furnizate de autoritățile britanice, stau, însă, povești de viață reale, precum și date care atestă ce s-ar întâmpla dacă brusc românii ar părăsi Marea Britanie. „Din informațiile noastre reiese faptul că foarte mulți români nu știu ce va însemna concret Brexit și cred că statutul lor va fi prelungit automat dacă își plătesc taxele și respectă legea”, explică Florina Tudose, de la East European Resource Centre, din Londra. Dovadă stau mărturiile românilor: „De ce aș fi îngrijorat de Brexit? Sunt aici de nouă ani, îmi plătesc taxele și autoritățile vor vedea asta”, crede un tânăr citat de celebru ziar străin care nu realizează că neînscrierea pentru acte i-ar putea aduce deportarea sau interdicția de a mai intra în țară după o vacanță.

Majoritatea românilor de pe teritoriul britanic – în număr total de peste 400.000, de zece ori mai mulți decât cu un deceniu în urmă – sunt acolo pentru a-și construi o viață mai bună și nu pentru a beneficia de ajutoare sociale. Au devenit ceea ce presa insulară numește „noua clasă muncitoare din Regatul Unit”. Pot fi văzuți în locurile cu munca cea mai grea – cartiere întregi se ridică vertiginos grație travaliului lor, plătit cu 150 de lire sterline pe zi, cash, negociabil, iar în localurile pline de britanici și de turiști servesc, neobosiți, tot românii. „Dacă Anglia ne închide ușa, va avea o mare problemă. De unde va lua oameni pentru toate joburile care nu cer înaltă calificare?”, crede Dragoș Grinci, care lucrează într-un restaurant din Londra. Iar Hannah, care a lucrat într-un depozit, la temperatură apropiată de zero grade Celsius, povestește că în cele 18 luni în care a ridicat mii de cutii, doar un britanic a sosit pentru un job la depozit. „A rezistat doar trei zile la munca aceea”, își amintește Hannah, care era plătită cu 12 lire sterline pe oră. Și alți români afirmă că patronii lor se tem că nu vor mai avea de unde să ia oameni după Brexit. Pe de altă parte, lucrătorii români sunt victime ale sclaviei moderne în Marea Britanie, în agricultură, distribuţie, curăţenie, reciclare, spălătorii auto, arată un raport al autorităților insulare, cu titlul „Natura şi amploarea exploatării prin muncă în Marea Britanie”.

Un viitor pe muchie de cuțit

 Există și români care au făcut studii superioare în țară, dar lucrează de ani de zile în Marea Britanie pe posturi inferioare pregătirii lor. S-au stabilit, s-au obișnuit și, așa după cum își doresc mulți conaționali, și-ar cumpăra o casă unde muncesc. Dar se tem că toate reperele fixe de dinainte de Brexit sunt acum doar ținte mișcătoare. „Aș vrea să rămân, dar Brexit ne-a pus pe gânduri și nu mai suntem siguri că vrem să avem un viitor aici. Am putea să ne luăm o casă și la anul să ne spună autoritățile că trebuie să plecăm, deci nu avem nicio siguranță”, argumentează Roxana Berlotan, care lucrează la o fermă din Kent. Situația nu este mai bună nici pentru românii care se străduiesc să-și facă un rost în Marea Britanie pentru a-și aduce lângă ei copiii lăsați acasă și care cred că Brexit le va nărui această năzuință. „Totul s-a schimbat pentru est-europeni. Toată lumea este speriată. Bulgarii, polonezii, lituanienii, nimeni nu știe exact ce urmează să se întâmple”, consideră Cristina Nitscu, coafeză în Londra, care a lucrat anterior la o fabrică de cauciuc, unde primea 10 lire sterline pe oră.

Un român, manager de firmă în West Country

Există și o categorie de români care privesc viitorul în Marea Britanie post-Brexit cu încredere. Absolventul de teologie Cătălin Constandiș se află în Regatul Unit din 2006, el și soția sa au cetățenie britanică și au pornit cândva de la culesul sezonier. Cătălin a fost culegător, supraveghetor, apoi șef de echipă și, în final, managerul unei ferme din West Country, în valoare de șapte milioane de lire sterline, cu 260 de angajați. Cătălin, care nu omite să adauge că viața în regatul Unit este tot mai scumpă, crede că românii vor continua, totuși, să migreze în alte state europene, inclusiv în Marea Britanie, chiar și după Brexit, mulți ani de acum înainte.

Acordul pentru Brexit va garanta drepturile cetăţenilor români stabiliţi în Marea Britanie înainte de 31 decembrie 2020, aceştia putând continua să lucreze, să locuiască şi să studieze în Marea Britanie în baza obţinerii unui nou statut special (Ministerul Afacerilor Externe)