Românii au ajuns turiști de weekend

1566
Cei mai mulţi dintre români aleg să călătorească în weekend în destinaţii autohtone, în principal datorită dorinţei de a vizita mai multe locuri şi din cauza lipsei de timp, motivul nefiind neapărat financiar.

Foarte mulţi turişti aleg un sejur extern principal şi apoi preferă să-şi petreacă mai multe weekend-uri în România. Pe de altă parte, sărbătorile legale permit turiştilor să-şi petreacă mai multe weekend-uri prelungite în destinaţiile turistice din ţară, şi aici vorbim de Paşte, Rusalii, 1 Iunie sau 1 Decembrie. Turismul de weekend reprezintă un bonus al vacanțelor, mai bine zis la sejurul clasic, de 5-10 nopţi.

 

City break-urile merg brici

Destinaţiile depind mult de sezon. Vara cei mai mulţi turişti merg pe litoral sau, eventual, în staţiuni montane şi zone de turism rural. Primăvara şi toamna românii aleg, în principal, staţiunile montane, care, de asemenea, se bucură de succes şi în timpul iernii. Tot în timpul verii, românii aleg city break-uri în oraşele turistice ale României. Vara, fiind o perioadă mai slabă din punct de vedere al turismului de evenimente şi de afaceri, tarifele la hoteluri sunt ceva mai reduse. Un mare rol îl au zborurile interne low cost, care au contribuit la dezvoltarea city break-urilor pe România. O cerere în creştere se înregistrează pentru Cluj, dar şi pentru alte oraşe precum Sibiu, Timişoara sau Iaşi. City break-urile în România reprezintă deja un produs care începe să se dezvolte.

Așteptăm străinii

Majoritatea românilor petrece, de obicei, sejururi în propria țară pe litoral şi în staţiunile balneare, în special pentru tratament. La polul opus se afla staţiunile montane, oraşele turistice şi zonele de turism rural. Dar, este firesc să fie aşa, datorită proximităţii dar şi a faptului că unui turist îi sunt de ajuns maximum trei zile pentru a vizita aceste zone. De aceea, este drept, structurile de cazare întâmpină uneori greutăţi: înregistrează un grad mare de ocupare în timpul weekend-ului şi în perioadele sărbătorilor legale şi un grad mai redus de ocupare în timpul săptămânii. Starea de fapt ar putea fi rezolvată prin atragerea cât mai multor turişti străini, care nu ar veni, neapărat, doar pentru un weekend.

Ținte preferate

Datorită aderării României la Uniunea Europeană, cât şi datorită creşterii numărului de legături aeriene şi, nu în ultimul rând, dezvoltării turistice, unele oraşe au început să devină destinaţii de city break. Traian Bădulescu apreciază că pe primul loc este municipiul Bucureşti, care, în 2017, a primit, potrivit Institutului Naţional de Statistică, peste 1,2 milioane de turişti străini, aproape jumătate din numărul străinilor care sosesc anual în România. Anul trecut, România a găzduit, 2,76 de milioane de turişti străini. Tot în Bucureşti au fost înregistraţi peste 800.000 de turişti romani. Numai hostelurile din Bucureşti au găzduit, anul trecut, peste 40.000 de străini, majoritatea, tineri, încadrându-se în categoria backpackers şi venind în regim city break, dar low cost. De 3-4 ani, ponderea turiştilor de leisure, care vin pentru destinaţia Bucureşti sau beneficiază de cel puţin o noapte de cazare în Capitală, atât români, cât şi străini, este în creştere. Sibiul s-a remarcat drept primul oraş turistic internaţional al României, datorită faptului că, în 2007, a fost Capitala Culturală a Europei. Judeţul Sibiu a fost vizitat, anul trecut, de 163.940 de turişti străini, din care circa jumătate (80.000) au preferat un city break în oraşul Sibiu. Sibiu are ca avantaj major calendarul bogat de evenimente, dar şi infrastructura de cazare: hoteluri, pensiuni, vile pentru toate buzunarele. Un alt reper al vacantelor de weekend este judeţul Braşov care a primit, anul trecut, 201.157 de turişti străini, dintre care o mare parte au ales zona de turism rural Bran-Moieciu, staţiunile Predeal şi Poiana Braşov. Cluj a devenit renumit prin festivalurile precum Untold sau Electric Castle şi a devenit un oraş al evenimentelor, concertelor, evenimentelor sportive. Cluj a primit 135.299 de turişti străini anul trecut, dintre care o parte au venit pentru evenimente, iar o parte pentru afaceri. De asemenea, Clujul are o varietate mare de hoteluri (circa 40, la începutul anilor, 90 când Bucureşti nu avea mai mult de 50) şi hosteluri, iar ca branduri internaţionale există Doubletree by Hilton, Ramada, Hampton by Hilton, Golden Tulip. Asemeni Clujului, al oraş solicitat este Timişoara, care beneficiază de aeroport internaţional şi de conexiuni aeriene. Timişoara are un avantaj de care trebuie să profite: în 2021 va fi Capitala Culturală a Europei. Oradea este revelaţia ultimilor 2-3 ani. Pe lângă avantajul de a se afla la graniţa de vest a ţării şi de a avea un aeroport recent modernizat, Oradea se remarcă şi prin vecinătatea cu staţiunea balneoclimaterică Băile Felix. Doar investiţiile în turism se ridică, pentru Oradea, la 50 de milioane de euro, din care două milioane de euro au fost investite doar pentru reabilitarea Pieţei Centrale. Printre cele mai importante proiecte finalizate se număra restaurarea Cetăţii Oradea, cel mai important obiectiv turistic din oraş, un proiect în valoare de peste 19 milioane de euro. În cifre, poate fi sumarizat astfel: o suprafaţă de peste 25.000 mp de clădiri reabilitate, 306 încăperi amenajate şi peste 9.000 de vizitatori în 2015. Cea mai nouă investiţie publică de peste 20 de milioane de euro, jumătate din fonduri europene, este Aquaparc Nymphea, cel mai complex şi modern proiect de acest fel, amenajat pe o suprafaţă de 6,7 ha.

Hai cu infrastructura

Turismul de weekend din România ar fi mult impulsionat dacă s-ar dezvolta reţeaua de autostrăzi şi cursele aeriene low cost pe cât mai multe aeroporturi, care să lege între ele oraşele mari. Oportună ar fi şi apariţia unor trenuri de mare viteză, alături de infrastructură necesară. La ora actuală, unui bucureştean îi va fi destul de greu să petreacă doar un weekend în Maramureş sau Bucovina, precum şi unui bucovinean sau maramureşean îi va fi greu să petreacă un weekend în Bucureşti. Doar drumul cu automobilul său cu trenul poate dura 8-12 ore.

 


Conținutul website-ului https://business-talks.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către BUSINESS TALKS sunt protejate prin dispoziţiile legale. Sunt interzise copierea sau reproducerea conţinutului acestui website. Detalii se găsesc în secţiunea Termeni și condiții. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor BUSINESS TALKS, vă rugăm să ne contactați la redactie@business-talks.ro