Numai ungur să nu fii!

Da, aș putea spune că zilele astea numai ungur să nu fii! Mai ales dacă ai și „tendinți” iredentiste și urăști de moarte orice este românesc. România a reușit o calificare de-a dreptul incredibilă în grupele principale ale Campionatului Mondial din Japonia. Naționala noastră a învins Ungaria, în ultimul meci al Grupei C, cu 28-27, după ce fusese condusă la pauză cu 16-10.

Suporterii maghiari nu s-au putut abține și au afișat un banner controversat la meciul cu România: „Valea Uzului, pâmânt maghiar! 04/06/1920, totul înapoi”, cu trimitere clară la data de 4 iunie 1920, data semnării Tratatului de la Trianon. În urma actului semnat după Primul Război Mondial, Marile Puteri au recunoscut unirea Transilvaniei cu România.

Și acum puțină istorie!

Austro-Ungaria, numită și Dubla Monarhie împărătească și crăiască, desemnează statul condus de monarhii Habsburgi în Europa Centrală și în Europa de Sud-est între 1867 și 1918. Acest stat a existat după transformarea Imperiului Austriac într-o dublă monarhie pe baza compromisului austro-ungar din 8 iunie 1867, recunoscut în Austria prin constituție începând cu 21 decembrie 1867, până în 31 octombrie 1918 (când Ungaria a ieșit din uniune). S-a ajuns la compromisul austro-ungar în urma înfrângerii Austriei în războiul din 1866 de către Prusia și Italia și din cauza tensiunilor interne provocate de maghiari care puteau să ducă la compromiterea existenței Imperiului austriac.

Cum au ocupat austriecii Ardealul?

Atenție! Austriecii, nu ungurii! Eșecul celui de-al doilea asediu al Vienei (1683) a marcat începutul sfârșitului puterii otomane în Europa Centrală și de Sud-Est. Transilvania a intrat în componența Imperiului Habsburgic la sfârșitul secolului al XVII-lea, ca Principat autonom, mai apoi ca Mare Principat, condus direct de împăratul de la Viena. Statutul provinciei a fost desființat în anul 1868, când a fost încorporată părții maghiare a Imperiului Austro-Ungar, până la Marea Unire din 1918.

Revenind la Tratatul de la Trianon

Tratatul de la Trianon a fost semnat la data de 4 iunie 1920 între Puterile Aliate învingătoare în Primul Război Mondial și Ungaria, în calitate de stat succesor al Imperiului Austro-Ungar, stat învins în Primul Război Mondial. Tratatul a fost semnat în Palatul Marele Trianon de la Versailles de către 16 state aliate (inclusiv România), pe de o parte, și de Ungaria, de altă parte.
În data de 4 iunie 1920, Marile Puteri recunoșteau Unirea Transilvaniei cu România. Tratatul de la Trianon a fost semnat de 16 state care luptaseră de partea Antantei, pe de o parte, și de Ungaria. Documentul stabilea granițele Ungariei cu vecinii săi: Austria, Regatul Sârbilor, Croaților și Slovenilor (stat devenit ulterior Iugoslavia), România și Cehoslovacia și recunoștea Unirea Transilvaniei cu România, așa cum fusese ea stabilită la 1 Decembrie 1918.

S-ar putea spune că prin Tratatul de la Trianon, Ungaria a cedat două treimi din teritoriul său şi şi-a pierdut jumătate din populaţie. Teritoriul cedat a revenit unor state ca Cehoslovacia, România, Austria, ceea ce urma să devină Cehoslovacia şi viitorului stat iugoslav. Majoritatea cetăţenilor cedaţi nu erau maghiari: din cele aproximativ 10,4 milioane de persoane din teritoriile pierdute de Ungaria în urma Tratatului de la Trianon, aproximativ 70% erau membrii altor comunităţi etnice – români, slovaci, ruteni, sârbi, sloveni şi alţii. La ultimul recensământ „dinainte de Trianon”, proporţia de maghiari din Transilvania era cu puţin peste 34%. Or, această cotă scade chiar sub 32% dacă luăm în considerare întreaga arie cedată României, mai mare decât suprafaţa Transilvaniei.

Deci ce-au pierdut ungurii în urma Tratatului de la Trianon? NIMIC! Au cedat ceva care nu era al lor! Subiect închis! HAI ROMÂNIA!


Conținutul website-ului https://business-talks.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către BUSINESS TALKS sunt protejate prin dispoziţiile legale. Sunt interzise copierea sau reproducerea conţinutului acestui website. Detalii se găsesc în secţiunea Termeni și condiții. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor BUSINESS TALKS, vă rugăm să ne contactați la office@business-talks.ro