Locul de muncă, un capital valoros

575
 

Locul de muncă era o sintagmă des folosită în trecut, prezentând integrarea omului  în sistem.  A avea loc de muncă sună ca o carte de identitate, ca o legitimare a statutului de cetățean  care  nu se abate de la normele  de viață  și comportamentul social.  Cine avea un loc de muncă  se considera un om împlinit în ideea unei siguranțe pentru ziua de mâine atât pentru el, cât și pentru familie.  Omul a avut în această țară locul individualizat de specificul  pregătirii sale.  Fie că vorbim de țăranul al cărui loc de muncă era gospodăria  și ogorul unde își dezvolta inițiativele pentru a prospera, unde gândea  cum și în ce fel,  să-și ocrotească lucrurile și averea, fie că era  vorba de orășeanul  cu ocupațiile sale  diverse, toți aveau trăsătura comună  a necesității datoriei împlinite  față de ei și comunitatea  în care trăiau.  Într-o perioadă nu prea îndepărtată, a fi în câmpul muncii nu însemna  însă a trăi cu dorința de a crea. Inițiativa era deseori blocată  de rigoarea gravă a unui sistem eminamente etatis, care producea  pentru a produce.

Are cumva locul de muncă de astăzi altă valoare față de cel pe care îl caracterizam mai înainte? Greu de dat un răspuns precis. Asta pentru că omul de astăzi, indiferent pe ce  scară socială se află, are încă imaginea nesiguranței că poate rămâne într-o zi șomer. Șomajul nu poate fi perceput ca o reconversie a meseriei, o posibilă trecere într-un segment de activitate având ca numitor comun inițiativa, pregătirea și puterea de adaptare. În loc să fie construit un sistem de informare care să lămurească angajatul, instituțiile statului au indus în mintea celui care a pierdut locul de muncă o imagine apocaliptică, precum că șomajul este sfârșitul lumii pentru el, și nicidecum o echilibrare a necesității sociale și economice în beneficiul ambelor părți până la urmă.

Să ne amintim ce neajunsuri mari a generat experimentul cu cele 20 de salarii date ca anticipație celor disponibilizați. Practic, s-au aruncat banii pe fereastră cu bună știință, fără un studiu, dacă nu economic, măcar psihologic vizavi de reacția unor comunități din zone cu profil majoritar muncitoresc. O astfel de inițiativă păguboasă a tras economia în jos, pentru simplul fapt că autoritățile de stat nu s-au gândit  la o altă alternativă socială, respectiv la un alt loc de muncă creat pe baza unor programe naționale adaptate la nevoile societății moderne.  Reconversia pentru sutele de mii de muncitori, o categorie socială despre care nu se mai  vorbește aproape deloc în prezent, s-ar fi putut efectua rapid, dar nu s-a vrut, oficialii ministerului de resort fiind  fără viziune în materie de progres economic. Unde s-a ajuns, se vede.

Locul de muncă este valoros atunci când acesta există. Și devine și mai valoros dacă bunurile materiale, indiferent de natura lor,  au valoare de piață ridicată.  Întotdeauna,  omul a avut o atitudine ambivalentă față de locul de muncă-pe de-o parte, acceptarea lui ca un “rău necesar”, iar pe de alta parte, o atitudine activă de umanizare, de transformare a sa într-o sferă a afirmării. Prin urmare, se poate vorbi de  capital valoros pentru simplul fapt că locul de muncă reprezintă sursa de existență a fiecăruia dintre noi, indiferent că vorbim de omul de afaceri, de patron sau angajat, fiind  un  instrument de împlinire și afirmare a personalității umane. În 2010, România avea doar 4,1 milioane salariaţi,  în doar doi ani criza producând pierderi de  700.000 de locuri de muncă. România are astăzi  aproximativ 5 milioane de salariați și 10 milioane de persoane populație aptă de muncă.

Așadar, câteva milioane de oameni ar avea nevoie de locuri de muncă. Este greu de crezut că o astfel de nevoie socială ar putea deveni o țintă realizabilă în anii următori. Există mulți factori care concură la îndeplinirea unui astfel de program. În loc să existe interes și coerență în crearea de noi locuri de muncă, unde statul să sprijine mediul de business,  avem sute de mii de tineri care caută de lucru prin alte țări unde găsesc să muncească și unde sunt plătiți mai bine.


Conținutul website-ului https://business-talks.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către BUSINESS TALKS sunt protejate prin dispoziţiile legale. Sunt interzise copierea sau reproducerea conţinutului acestui website. Detalii se găsesc în secţiunea Termeni și condiții. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor BUSINESS TALKS, vă rugăm să ne contactați la redactie@business-talks.ro