Fără investiții străine, creșterea economică încetinește

697
 
de Eliade Bălan
Luăm ca laitmotiv declarația unui om cu notorietate care a vizitat toată Europa și a văzut cum au progresat unele țări la capitolul infrastructură prin cooperare și colaborare, grație capitalului financiar străin investit în obiective importante, în măsură să dezvolte mediul economic. ”Îi invit pe demnitarii noştri să meargă de la Zagreb la Rijeka. Să vedeţi ce viaducte, ce străzi suspendate… Iar când te uiţi din avion vezi numai şosele şi autobenzi care îţi iau ochii”.  Este vorba de Croația,  o ţară cu numai patru milioane de locuitori, care  beneficiază de peste 1300 de km de autostradă și unde un consorţiu de firme asiatice a câştigat în acest an o nouă licitaţie pentru a construi un pod în valoare de 346 milioane dolari în sudul țării. Croaţii şi-au dublat în ultimii 15 ani numărul de kilometri de autostradă, au cele mai bune drumuri din Est. Îi urmează cehii și slovacii cu un număr important de kilometri de autostradă.  Ideea este că România, care  adună cu greu  800 de km de autostradă inaugurați, putea să fie măcar la nivelul  vecinului  din vestul țării, Ungaria, cu  un număr dublu de kilometri față de noi, vecinul de la sud de Dunăre fiind însă în spatele nostru,  cu aproape 100 de kilometri mai puțin.
Categoric, situația în plan economic putea să arate mai bine astăzi, dacă marile proiecte abordate cu ocazia unor întâlniri organizate la nivel înalt treceau de faza negocierilor și intrau în execuție și, de ce nu, o parte chiar puteau fi date în folosință. Faptul că Europa Centrală și de Est face parte din proiectul chinez Drumul Mătăsii, prin care autoritățile de la Beijing vor să dezvolte cooperarea cu țările UE și având în vedere că Bruxelles-ul dorește prezența economică  a Chinei în Europa și prezența Europei în China, conturează un viitor promițător, cu realizări importante pentru România. Pentru acest proiect  grandios care vizează Europa,  China a înființat un fond de 10 miliarde de euro pentru investiții de anvergură,  destinat unor domenii economice reprezentative. Programul investițional cuprinde, printre altele, ”construirea a unor reactoare nucleare în România (grupurile 3 și 4 de la Cernavodă) şi în Bulgaria, achiziționarea unui terminal de containere croat şi construirea unui port suedez, preluarea constructorului ceh Skoda Transportation AS şi a unui producător de petrol şi gaze din Irlanda, investiţii în compania franceză de schi Compagnie des Alpes şi în operatorul reţelei electrice germane, dar şi oferirea de finanţare pentru un pod din Croaţia şi o legătură feroviară între Budapesta şi Belgrad.”
Analiza analiștilor de la Bloomberg evidențiază faptul că chinezii au investit în proiecte europene, în diferite moduri, peste 300 de miliarde de dolari, în 10 ani,  fie că vorbim de proiecte de infrastructură, fie în  companii de înaltă tehnologie. Privind în perspectivă, România are anunțate proiecte economice la realizarea cărora sunt interesate să participe entități inclusiv din China. Domenii precum energia, infrastructura, agricultura, viticultura, industria petrochimică și turismul se află de mult timp pe agenda discuțiilor avute de autoritățile de la București cu oameni de afaceri asiatici.
Recent, în presa economică  s-a vorbit de un posibil parteneriat româno-chinez pentru readucerea la viață a complexului petrochimic din zona Onești-Borzești. O publicație anunță că chinezii ar dori să investească în Rafinăria Rafo Onești și în fabricile Carom și Uton și că au fost discuții la Onești  între responsabilii români și membrii delegației companiei ShaanGu din China. Semnarea unui memorandum este singura informație dată publicității. Vom vedea dacă se va trece de la intenție la materializarea interesului pentru un parteneriat româno-chinez în domeniul petrochimiei. Menționăm faptul că chinezii au dorit la un moment dat să cumpere activele de la Oltchim din Râmnicu-Vâlcea, obiectiv important pentru economia națională, însă  negocierile au avut un rezultat negativ.
Concluzia este că investitorii străini, cu mici excepții, nu dau năvală să plaseze capitalul în economia românească. Investițiile străine directe au scăzut cu 5,74% în primele nouă luni din 2018, comparativ cu perioada similară din 2017, potrivit datelor Băncii Naționale a României. În comunicat se spune că “investițiile directe ale nerezidenților în România au însumat 3,517 miliarde de euro (comparativ cu 3,731 miliarde de euro în perioada ianuarie – septembrie 2017), din care participațiile la capital (inclusiv profitul reinvestit net estimat) au însumat 3,152 miliarde de euro, iar creditele intragrup au înregistrat valoarea netă de 365 milioane euro”. Numărul firmelor cu capital străin nou înființate a scăzut, în primele opt luni ale lui 2018, cu 4,5%, comparativ cu perioada similară a anului trecut, la 4.195 unități, conform datelor centralizate de Oficiul Național al Registrului Comerțului.
 

Conținutul website-ului https://business-talks.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către BUSINESS TALKS sunt protejate prin dispoziţiile legale. Sunt interzise copierea sau reproducerea conţinutului acestui website. Detalii se găsesc în secţiunea Termeni și condiții. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor BUSINESS TALKS, vă rugăm să ne contactați la redactie@business-talks.ro