EXCLUSIV! România se bucură de apreciere și respect în China

4874
 

Interviu cu E.S. Basil Vasilică Constantinescu,  Ambasadorul României în RP Chineză despre relația partenerială dintre două țări prietene           

Reporter: Domnule Ambasador, cum poate România să contribuie la politica europeană în relațiile cu China, în virtutea faptului că suntem a șaptea țară a Uniunii Europene?
E.S. Basil Vasilică Constantinescu: De-a lungul timpului, România a avut în politica sa externă priorități, dar și constante, iar relația cu China constituie poate cea mai bună exemplificare. În aprecierea mea este una dintre cele mai bogate și frumoase relații pe care țara noastră le-a construit și care continuă să se bucure de apreciere și respect. După cum bine știți, România va deveni cel mai probabil anul viitor, și foarte posibil chiar pe perioada primului mandat al Președinției Consiliului, cea de a 6-a țară a Uniunii Europene, ca putere de vot în Parlamentul European. Este o provocare și o oportunitate, dar mai ales un prilej prin care implicit vor crește și responsabilitățile atât în interiorul comunității, cât și în complexul ansamblu al relațiilor externe ale UE, inclusiv cu China.

După aproape 6 luni de la debutul mandatului meu la Beijing am constatat că România încă se bucură de un capital de încredere, simpatie și prietenie tradițională sinceră în relația cu China. Nu neapărat ca urmare a celor aproape 69 de ani de relații bilaterale moderne, ci mai ales datorită poveștii frumoase, clădite cu migală, împreună, de-a lungul acestei călătorii. Experiența de diplomat român mă îndeamnă să cred că vom putea contribui la politica europeană pe relația cu China, în cadrul parteneriatului strategic existent, dar și al altor mecanisme de dialog și cooperare trans-regionale, mai mult sau mai puțin instituționalizate (ASEM, 16+1) și în perspectiva imediată pe palierul de conectivitate Europa – China, pentru care un document programatic va fi emis în curând.

Capitalul de încredere poate reprezenta un avantaj pentru România, în condițiile în care ultimii 2-3 ani au așezat relația sino-europeană pe o traiectorie mai degrabă sinusoidală. Am convingerea că România își poate folosi experiența și, de ce nu?, expertiza chineză în a contribui gentil la corectarea acestei traiectorii, în contextul Președinției Consiliului UE din prima jumătate a anului viitor.

4C: continuitate, coordonare, consecvență, consistență

Reporter: Cum intenţionaţi să participați în calitate de ambasador la continuarea dezvoltării relaţiilor de colaborare și cooperare în domenii precum economie, turism, cultură, știință, artă, muzică?

E.S. Basil Vasilică Constantinescu: Ați enumerat câteva dintre prioritățile mandatului meu la Beijing. Consider că potențialul prea puțin exploatat al României pe relația cu China se regăsește mai ales în domeniile economic, al relațiilor inter-umane și în cel al cercetării și inovării. Pe această zonă nu mai este timp de participare, ci de acțiune, inițiativă, determinare și, poate, de ce nu, un pic de imaginație. Vă pot da câteva exemple.
Exporturile românești în China, în 2017, s-au ridicat la valoarea de doar 900 de milioane de dolari, cu un deficit comercial de aprox. 3,4 miliarde de dolari. Este drept, în ușoară scădere față de alți ani precedenți. Deficitul comercial notabil înregistrat în schimburile cu China este o chestiune cu care se confruntă multe state europene și este, înainte de toate, un fenomen global. Comparând statisticile Eurostat, România nu este în topul listei europene în ceea ce privește deficitul, ba dimpotrivă. Dar vă mărturisesc că eu, personal, am însă un sentiment de mâhnire, legat mai degrabă de o experiență personal – profesională. Acum 21 de ani când pășeam ca diplomat în Ministerul de Externe, angajat în Direcția Asia – Oceania, era un loc comun printre colegii mei mai seniori, obiectivul de a atinge în anul 2000 ținta de un miliard de dolari pe relația China, deși ne situam undeva la cca 400 milioane dolari. În 2005, când am revenit în Direcția Asia-Pacific și America Latină a MAE, obiectivul miliardului de dolari pe relația China rămăsese neschimbat, doar ținta se mutase în 2010. Este drept că, așa cum am menționat, fenomenul este simptomatic și aproape global. Ține de realitățile pieței și este reglementat de aceasta. Ține totodată de particularitățile accesului pe piața chineză, de competitivitate, de interes, de strategie de piață și de consistență a demersului. La toate acestea nu excelăm pe relația cu China și nu neapărat din motive imputabile cuiva. De aceea, continui să cred că cel mai important lucru este lucrul pe proiect. Identificarea unor nișe de oportunitate și conjugarea eforturilor pentru a le transpune în practică, cu seriozitate, consecvență, pragmatism. Sau, cum mi-ar place să văd, sub comandamentul a ceea ce numesc 4C: continuitate, coordonare, consecvență, consistență.

Strategie pentru promovarea turismului

Componenta inter-umană și mai ales cea pe linie de turism este însă cea mai frustrantă. În 2017 doar 17.000 de turiști chinezi au efectuat vizite în România, în condițiile în care, spre exemplu, în Cehia, în același an, au intrat nu mai puțin de 500.000 de chinezi. China a devenit cel mai mare exportator de consumatori de turism, înregistrând în 2017 peste 130 de milioane de turiști externi și trendul este în creștere. Într-o statistică a Organizației Mondiale a Turismului pe 2015 se arăta ca 38% din turismul outbond mondial a provenit din China. Firesc s-ar putea spune, având în vedere că vorbim despre o țară de 1,3 miliarde de locuitori. Doar că o altă cifră statistică prezentată în acel context este și mai interesantă, anume că acestor 38% turiști chinezi li se atribuiau aproape 64% din totalul cheltuielilor făcute la nivel global pe perioada unui sejur. Chestiunea aici rămâne una legată de două aspecte: 1. infrastructura necesară atragerii de turiști chinezi și 2.- cât de interesați și mai ales pregătiți sunt operatorii de turism români să pătrundă cu oferte și să ofere servicii adecvate și adaptate consumatorului chinez.

Reporter: Concret de ce este nevoie pentru ca turistii chinezi să călătorească în România?
E.S.Basil Vasilică Constantinescu: Este nevoie de o strategie coerentă și articulată de promovare, adaptată specificului și interesului local. Pentru a ajunge la cei 500.000 de turiști, Cehia a susținut demersul politic cu o campanie de promovare de 2.000.000 euro condusă profesionist. O posibilă strategie ar putea folosi, poate, ca punct de pornire asocierea României cu anumite valori care încă au răsunet în China, cum ar fi cinematografia românească, muzica românească, vinul etc, astfel încât turiștii chinezi, care sunt destul de sofisticați, să găsească motive pentru a ne vizita țara. Am fost cu deosebită plăcere surprins, să constat că în memoria generațiilor de chinezi născuți în anii ‘60-‚70 există o puternică emoție și reverberație față de cinematografia și muzica românească. Este deja un loc comun în a spune că China a descoperit ”occidentul” prin filmele românești. Acest capital de simpatie nu ne mai așteaptă, generațiile crescute la lungile cozi de la cinematografe pentru a vizualiza ”Valurile Dunării”, ”Zile Fierbinți” sau ”Mihai Viteazul” se apropie de vârsta maturității avansate.

Rolul cercetării și inovării în relația bilaterală

Cu privire la cel de al treilea aspect menționat, cel al cercetării și inovării, cred ca este elocventă o poveste de succes demarată la începutul mandatului meu, cu eforturi puține, dar cu multă imaginație și determinare. Acest domeniu este unul cu un imens potențial de cooperare. Mai cu seamă că, în relația bilaterală cu China, avem multe exemple de succes din trecut, devenite locuri comune în memoria colectivă chineză, pe lângă cel al faptului că România a fost a doua țară care a contribuit la industrializarea Chinei după URSS. În 2010 a fost semnat un Acord Guvernamental pe Cercetare și Inovare care prevedea, inter-alia, organizarea anuală a unui Seminar pe domeniu și a unei Comisii Mixte guvernamentale care să gireze cooperarea în acest domeniu. Au fost organizate două astfel de evenimente, în 2010 și în 2011, după care a intervenit o perioadă lungă de repaus. Care a durat până la finele anului 2017. Când, pe fondul și profitând de excelenta cooperare dintre două universități (Shenyang și Transilvania din Brașov), doi rectori inimoși au preluat inițiativa și au decis organizarea la Brașov al celui de al 3-lea seminar, invitând partea guvernamentală să participe. Finalitatea, înainte de a fi un succes, constituie un model de inițiativă, curaj și determinare. Deci se poate!…

România poate exporta produse cu o valoare adăugată mai mare pe piața chineză. Au un potențial imens și de perspectivă: produsele agricole și mai ales cele agroalimentare. Ne aflăm într-un proces de avizare a accesului pe piața chineză a unor produse, precum mierea de albine și carnea de porc. Am încheiat și semnat la finele anului trecut un acord pe lucernă. De aceea, consider că este o prioritate pentru mine să încurajez cooperarea la nivel provincial, al autorităților locale, cu anumite provincii ale Chinei.

Relaxarea regimului de vize, un semnal de încurajare

Reporter: Într-un interviu ați afirmat că lucrurile ”au fost așezate pe făgașul normal” referitor la regimul de vize pentru cetățenii chinezi.Vă rog să nuanțați din ce constă această?

E.S. Basil Vasilica Constantinescu: ”Făgașul normal” se referă la reducerea semnificativă a timpului de așteptare pentru obținerea vizei de România, pentru cetățenii chinezi care doresc să călătorească în țara noastră. Este un prim pas dintr-o serie de facilitări care, odată implementate, vor ușura foarte mult procedura de obținere a vizei de România .Implementarea acestei prime măsuri a constituit oarecum o condiționalitate a debutului mandatului meu, deoarece era nevoie de un semnal de încurajare din partea României câtre afaceriștii și turiștii chinezi. Astfel, de la 15 septembrie 2017, viza de scurtă ședere, turistică sau de afaceri, se poate obține pe loc, diferență enormă față de perioada anterioară. Pe de altă parte, România nu are în China decât 3 consulate- la Beijing, Shanghai și Hong Kong, mult prea puține pentru a fi aproape de solicitanții chinezi. Extraordinara facilitate oferită de portalul E-visa, dezvoltat de colegii mei de la Direcția Consulară din MAE ,nu este întotdeauna user-friendly în China, datorită unor probleme tehnice care țin fie de viteză de internet, firewall-uri, etc, fie pur și simplu a limbii de utilizare (engleza) ca o barieră de comunicare. Serviciile consulare trebuie să fie prezente mai aproape de solicitanți. Mă gândesc la câteva orașe precum Chongqing, Chengdu, Guangzhou, Shenzhen etc., unde multe dintre statele europene au deschise birouri de colectare a aplicațiilor pentru viză. Este nevoie de o măsură de externalizare a serviciilor consulare de obținere a vizelor, măsură care este în analiza instituțiilor abilitate de acasă și care sperăm că va putea fi implementată în curând. Când și aceasta se va fi înfăptuit vom înregistra cu siguranță o creștere a numărului de vizitatori chinezi în România. Legat de infrastructură, este imperios necesar să se reînființeze linia aeriană directă dintre Beijing și București.

Profesioniștii trebuie lăsați să ia decizii

Reporter: Excelență, privitor la semnarea unor contracte economice de anvergură se constată o încetineală în concretizarea tratativelor și negocierilor. Unde credeți că se află cauza de ce se bate pasul pe loc în cazul proiectelor mari?
E.S. Basil Vasilică Constantinescu: Dacă ne uităm asupra proiectelor mari, de anvergură și investiții directe, pe care China le-a finalizat în UE vom constata că acestea sunt, cu foarte mici excepții, într-un stadiu incipient. Motivul ține însă de o serie de factori care pe de o parte se regăsesc în așteptările mult prea mari pe care investitorii chinezi le au de la partenerii europeni, combinat cu complexitatea mediului investițional european. Pe de altă parte, încetineala birocrației românești reprezintă un motiv pentru care anumite proiecte încă înregistrează întârzieri. Nu trebuie uitat însă că aceste cooperări în domenii vitale sunt, în esența lor, niște negocieri comerciale. Între entități economice și nu politice. Este întotdeauna bine ca profesioniștii să fie lăsați să ia cele mai bune decizii, asumate pe baza algoritmului simplu de beneficiu economic. Peste toate însă, consecvența și coerența de-a lungul acestui proces trebuie să caracterizeze ambele părți, deopotrivă cu asumarea corectă, la început de drum sau pe parcursul acestuia a obligațiilor care revin fiecărei părți. În acest context, țin să subliniez o dată în plus valoarea pe care o poate aduce cooperarea la nivel local, spre a oferi exemple de proiecte de succes în cooperarea româno-chineză, mai cu seamă că anul 2018 este ”anul cooperării locale” în formatul 16+1. Continui să cred că în paralel cu marile proiecte, care au un alt parcurs și altă perioadă de germinație, inclusiv instituțional, cooperarea la nivelul autorităților locale poate aduce rezultate tangibile imediate, ”quickwins”, cum spun economiștii. Aceasta pot avea nu numai un impact imediat la nivelul comunității locale, dar sunt vectorul care, pe de o parte, poate schimba o percepție și pe de alta, poate aduce încredere și familiarizare cu un mod de operare într-un mediu economic ale cărui reguli și norme poate că nu sunt întotdeauna foarte familiare.

Reporter: Domnule Ambasador, suntem în anul Centenarului. Ce direcții de acțiune aveți în programul Ambasadei de la Beijing pentru anul 2018?

E.S. Basil Vasilica Constantinescu: Anul Centenarului ne oferă însă mai multe prilejuri de sărbătoare, atât în context național cât și pe relația cu China. La cei 100 de ani de la Marea Unire se adaugă cei 140 de ani de la Recunoașterea Independenței de Stat a României și, în plan bilateral, 50 de ani de la inaugurarea Secției de Limbă Română de la Radio China Internațional. Chiar la data de 9 mai, zi cu multiple semnificații istorice, Ambasada României a organizat o Serată Culturală pentru marcarea Declarării Independenței cu speranța că vom putea să organizăm și alte evenimente care să contribuie la comemorarea celor 140 de ani de la recunoașterea acesteia, piatră de hotar în construcția României ModerneAmbasada României la Beijing a fost în 2017 prima ambasadă care a lansat Centenarul cu o serie de manifestări realizate mai degrabă ad-hoc, extraordinar de bine apreciate și receptate de public și de către oficialitățile chineze, realizate exclusiv prin ajutorul primit din partea unor oameni inimoși (și aici mă simt dator să remarc extraordinarul sprijin primit de la ”Universitatea Transilvania” din Brașov). Aș fi nedrept să nu remarc faptul că în ciuda și pe fondul restricțiilor bugetare cunoscute, agenda de diplomație publică a ambasadei, și nu numai,a fost constantă, iar prezența noastră devine tot mai vizibilă nu doar în Beijing, ci și în China. Aceasta nu ar fi fost posibilă fără sprijinul uriaș primit de la câteva universități de acasă- ”Lucian Blaga” din Sibiu, Universitatea de Agronomie din București și ”Transilvania” din brasov. Vorbim de un acord cadru de cooperare încheiat recent între conducerea Ministerului de Externe și Conferința Națională a Rectorilor. Dacă anul trecut am dus de Ziua Națională pe Marele Zid nu doar drapelul, ci și cântecul, dansul și specificul românesc prin organizarea unui flash-mob, ne propunem ca Ziua Națională să fie sărbătorită în 2018 într-un mod cu totul inedit. În același timp, în 2019 vom sărbători 70 de ani de relații diplomatice cu China după o perioadă de 6 luni în care România va deține Președinția Consiliului UE. Avem așadar reperele necesare unei perioade de celebrare a României și a relației bilaterale cu China, care sperăm să complementeze rezultate economice, comerciale și politice notabile.

Reporter: Excelență, vă multumesc!

Interviu realizat de Eliade Bălan, revista ”Casa prieteniei”


Conținutul website-ului https://business-talks.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către BUSINESS TALKS sunt protejate prin dispoziţiile legale. Sunt interzise copierea sau reproducerea conţinutului acestui website. Detalii se găsesc în secţiunea Termeni și condiții. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor BUSINESS TALKS, vă rugăm să ne contactați la redactie@business-talks.ro