România a intrat într-o spirală a deficitului bugetar, iar antreprenorii resimt deja efectele. După primele trei luni ale anului 2025, deficitul a atins 2,3% din PIB — circa 44 de miliarde de lei — față de 2,06% în aceeași perioadă a anului precedent. Guvernul și-a propus să reducă deficitul sub 7% până la sfârșitul anului, însă pragul realist pare a fi peste 9%.

Această evoluție se traduce prin dobânzi de aproape 8,1% pe titlurile de stat pe zece ani, crescând semnificativ costurile de finanțare pentru companii. „Pentru antreprenori, un deficit bugetar ridicat tradus în dobânzi la credite înseamnă costuri de finanțare mai mari cu 1–2 puncte procentuale, care reduc marja de profit și competitivitatea pe piață”, avertizează Veronica Duțu.

Datoria publică, ajunsă recent la peste 53% din PIB (față de sub 36% în 2019), pune presiune atât pe costul serviciului datoriei, cât și pe lichiditatea băncilor. „Atunci când statul împrumută masiv pentru a acoperi deficitul, lichiditatea bancară se comprimă, iar accesul IMM-urilor la finanțări devine mai dificil — semnal clar pentru antreprenori să-și reevalueze strategiile de cash-flow”, explică Duțu.

În plus, perspectiva negativă acordată de Moody’s, Fitch și S&P fragilizează încrederea investitorilor străini. Fluxurile de investiții directe s-au temperat în primele luni ale anului, iar deficitul de cont curent rămâne la cote ridicate. „În contextul unui an electoral și al perspectivei negative de rating, predictibilitatea fiscală scade — companiile ar trebui să își includă în planurile lor scenarii de creștere a taxelor și de amânare a plăților cu termene extinse”, recomandă Veronica Duțu.

Provocarea guvernului de coaliție este uriașă: menținerea investițiilor publice esențiale și, în același timp, reducerea rapidă a deficitului, într-un climat politic tensionat și cu riscul suspendării unor tranșe din fondurile UE. Pentru antreprenori, aceasta înseamnă adaptare continuă și vigilență asupra costurilor de capital.

Pe termen mediu, disciplina bugetară și reformele structurale — în special eficientizarea cheltuielilor și modernizarea colectării fiscale — rămân imperative pentru a restabili stabilitatea macroeconomică. Până atunci, antreprenorii români trebuie să își optimizeze fluxurile de numerar, să anticipeze creșteri de costuri și să își securizeze finanțările la condiții avantajoase.