De vorbă cu Constantin Iulian Tănașcu, fondator ,,Călător prin România’’

Cum a început totul

Turismul, pentru mine, reprezintă o industrie care poate să salveze România, dacă autoritățile, antreprenorii și organizațiile non-guvernamentale își dau mâna și se hotărăsc să facă treabă și nu să se facă doar că fac. Turismul este mai mult decât lozinci.

Până să dezvolt brand-ul ,,Călător prin România’’ am stat foarte mult și am analizat situația turistică. Vizitasem multe orașe din România, din afară (chiar am locuit o perioadă în Polonia), am purtat discuții cu foarte mulți oameni care activau în industrie, dar și cu ambasadori, în cadrul diferitelor proiecte la care am participat. În cadrul unei discuții cu ambasadorul Spaniei, aflasem că ei, în 2018, au avut 80 de milioane de turiști, în timp ce România a avut doar 13 milioane. În discuția purtată cu acesta, ne spunea că România este un paradox. Ei nu au atâtea potențiale resurse turistice câte are România și totuși noi eram în spate. Am ținut minte această discuție și am verificat datele. România investea foarte mulți bani în promovare, dar avea un output foarte mic. Toate aceste lucruri s-au adunat, iar nivelul maxim de frustrare a venit  în 2018 când am participat la Târgul de turism al României. Se promovau frumos toate țările prin standuri care mai de care mai creativ împodobite ca să atragă. La standul oficial al României erau 5 flayere (toate același model), aruncate în bătaie de joc și nu era nimeni cu care să discuți. Vecinii noștri de peste Prut ne dădeau clasă la turism și o făceau atât de bine, încât îmi era rușine de rușinea pe care Statul Român nu o avea.

Am ajuns acasă de la târg și am zis că este cazul să regândim modul în care ne promovăm țara. Cum ar fi să putem să promovăm potențialul istoric, cultural și turistic cu foarte puțini bani și într-un mod foarte eficient? Răspunsul a fost Asociația ,,Călător prin România’’, o asociație care avea de gând să pună primele cărămizi la construcția brandului de țară și să aducă împreună asociații, fundații, companii, primării, ministere și pasionați de travelling și fotografie și să scoatem la lumină România, țara pe care nu o cunoaște mai nimeni.

Împreună cu colega și prietena mea, Călina Iuliana-Andreea, am pus bazele unei pagini de Facebook în care promovam diferite obiective turistice și monumente istorice, prezentând legende despre ele și istoric. Am primit feedback pozitiv din partea unui număr însemnat de oameni și, în același timp, am primit o idee – să dezvoltăm o platformă care, după lungi analize pe care le-am făcut asupra turiștilor, am materializat-o sub denumirea de travellerinromania.com, o platformă de călătorie în spațiul românesc, tradusă în 5 limbi: Lb. Română, Lb. Engleză, Lb. Franceză, Lb. Spaniolă și Lb. Chineză, urmând ca în viitorul apropiat să implementăm și Lb. Germană, Lb. Arabă, Lb. Rusă și Lb. Maghiară.

Pe platformă nu existau doar monumente istorice și obiective turistice deoarece nu doar despre asta este turismul. Pe pagina noastră, cu ajutorul unor pasionați de port popular, am reușit să adunăm peste 380 de ii (care au fost și urcate), din diferite județe ale României, iar acestea nu sunt singurele. Mai avem încă 720 de încărcat, lucru care o să transforme platforma noastră în una din cele mai mari librării virtuale cu modele de port popular. Mai mult decât portul popular, avem și rețete tradiționale românești pe care le-am cules de la pasionați și bucătărese și le-am centralizat aici.

Cum ar fi o țară fără locuri de cazare? Astfel a trebuit să includem și unități de cazare, locuri care sunt înregistrate legal și care au fost testate de către noi pentru a vedea că sunt foarte bune pentru a trimite turiști acolo.

Și totuși, cum puteam ajuta noi turiștii care veneau din străinătate și nu aveau habar despre Călător prin România sau pe cei din țară, mai ales că platforma nu avea un grad de awareness foarte mare? Răspunsul s-a materializat în proiectul de digitalizare a turismului din România, un proiect care constă în montarea, cu avizul Direcțiilor Județene de Cultură și în parteneriat cu primăriile din țară, a unor plăcuțe cu cod Q.R. în proximitatea monumentelor istorice și pe obiectivele turistice, astfel încât să poată fi vizibile. Procesul este simplu; turistul vine la obiectiv, scanează cu telefonul codul Q.R. de pe plăcuță și este redirecționat spre platforma noastră, își alege limba și poate să citească istoria și legendele locului respectiv. Practic, orice turist devine propriul său ghid.

Care este gradul de awareness și câți turiști au intrat în anul pandemiei?

La nivel internațional avem 43.000 de turiști care au vizualizat conținutul website-ului până în acest moment. Primul an complet de supraveghere este 2020, dar platforma există din 2018. Lipsa unor informații la început se datorează stângăciei de la acea vreme. Nu știam exact cum se face și ce se face, dar am învățat repede. Dupa cum se poate vedea mai jos, anul 2020, în primele luni ale anului, a fost o panică generală din cauza pandemiei și restricțiilor, dar din Aprilie oamenii au început să mai miște și au început să scaneze acele plăcuțe pe care le-am montat, prima dată, în Amara, Ialomița. Din aprilie și până acum, am montat plăcuțe în Topoloveni, Amara, Nehoiu, Breaza, Feldioara și Municipiul Giurgiu, dar luna aceasta sperăm să montăm în Moldova Nouă, Gârnic, Municipiul Hunedoara, Municipiul Rădăuți și Municipiul Râmnicul Vâlcea.

Preconizăm pentru anul 2021 o creștere fabuloasă a numărului de turiști care scanează plăcuțele, cu 400%.

Cu cine colaboram și care sunt greșelile pe care le-am întâlnit întâlnit la nivelul orașelor și comunelor?

Am constatat că oamenii, străini sau români, vor să cunoască România și vor să cunoască istorie, dar nu are cine să le-o predea, nu are cine să-i învețe, iar internetul este plin de informații contradictorii.

Când noi am început proiectul, știam că o să descoperim foarte multe probleme iar noi trebuia să venim cu soluții. Ei bine, am descoperit că unele primării vor să facă treabă și sunt deschise la orice proiect este nevoie pentru a promova comunitățile pe care le conduc. Am descoperit că există agenți economici care, la limita legii, distrug turismul românesc, prin lipsa de etică. Am găsit și primării care ne-au refuzat, dar și Direcții Județene de Cultură care nu ne-au dat avizul pentru că erau certate cu primarii.  Sunt foarte multe spețe care te fac să îți dorești și mai mult să schimbi ceva.

În ceea ce privește colaboratorii, am lucrat foarte bine până acum cu foarte mulți fotografi, o parte profesioniști, o parte pasionați de patrimoniu, dar toți iubitori de turism și de România. Ca și proiecte cu care am făcut schimb de informații și păreri sunt: Țara cu Balauri, un proiect foarte interesant, care se axează pe cetăți, fortificații și case de patrimoniu, biserici și ruine, un proiect prin care sunt fotografiate punctele de interes din aer, cu ajutorul unei drone și documentate într-o formă atractivă; Descoperă Casarașul – un proiect din Caraș Severin care prezintă minunățiile naturale și ajută la promovarea locală, Aici a Stat – un proiect care se desfășoară la nivel national și care caută să scoată la lumină acele bijuterii arhitecturale neștiute de foarte mulți și să prezinte personalitățile care au locuit acolo si Monumentalist – un proiect care se desfășoară în zona Olteniei și care scoate la lumină toate clădirile cu arhitectură deosebită de acolo.

Ce proiecte avem în viitor?

Urmează, împreună cu Primăria Nehoiu și cu Centrul Național de Informare și Promovare Turistică Nehoiu să reconstruim un sat care acum este ruină și să-l transformăm într-un sat de vacanță.

Un alt proiect de care suntem foarte încântați este transformarea Cimitirului Bellu într-un muzeu în aer liber. Turiștii vor avea la intrare o plăcuță cu 3 coduri Q.R. Un cod Q.R. o să fie alocat istoriei și legendelor din cimitir, un cod Q.R. o să ofere posibilitatea vizitatorilor să aibă o hartă on-line unde să vadă unde sunt mormintele celebrelor personalități și să citească despre ele și un cod Q.R. pentru un joc dezvoltat de cei de la Questo. Pe acesta sperăm să-l terminăm până în Septembrie.

Vom continua și cu proiectul de digitalizare a turismului din România până când vom prezenta tot potențialul turistic, cultural și istoric al României.