Cum să faci față stresului

Ca manager (sau ca om care trăiește în lumea citadină), oricine are parte de stres. Fie că e vorba de sâcâiala din trafic, de conflictele mocnite de la serviciu, de mofturile copiilor de acasă sau de eternele pretenții ale clienților sau amicilor, stresul îmbracă forme de tot felul.

Deci cum să facem să nu ne afecteze sănătatea? Și de ce este atât de important să fie stresul gestionat corect?

În primul rând, prin corecta gestionare a stresului, putem fi mai liniștiți, mai fericiți și mai productivi. Scopul suprem este o viață echilibrată, cu timp destul pentru amuzament, familie, relaxare și odihnă, toate pentru a face față presiunilor care se adună peste zi.

Dar ceea ce numim azi „stres management” nu e o formulă matematică ce poate fi aplicată tuturor. Există însă câteva metode ce pot fi aplicate cu succes de către oricine pentru a minimaliza impactul momentelor tensionate.

Identifică sursa de stres
Ai fi surprins/ă să afli cât de puțin se pricep oamenii la a identifica sursa de stres care îi afectează. Dacă ne dăm seama că ne stresează o schimbare de carieră, de casă, etc, sursele de stres cronic sunt puțin mai dificil de identificat. Gânduri, emoții, sentimente zilnice negative, care se adună, acesta e un stres mediu, dar nu mai puțin nociv. Și amânarea perpetuă este o sursă de stres! Stresul „mic” se adună zilnic în „stresul mare”.
Primul pas în identificarea sursei de stres este să te întrebi: „Când anume mi se întâmplă să uit să respir?”. Sau „Când mă simt încolțit, fără răspuns sau reacție mulțumitoare la o situație?”

Începe să scrii un jurnal al stresului
Ia un caiet și scrie acolo ce anume te sâcâie. În timp, vei vedea că se nasc niște teme, niște pattern-uri. Scrie ceea ce a cauzat stresul (ghicește dacă nu ești sigur/ă), cum te simți în acea situație, cum ai acționat ca răspuns, ce poți face sau ai făcut pentru a te simți mai bine.

4 pași ai managementului stresului: Adaptarea, Evitarea, Schimbarea semnificației și Acceptarea.

Senzația de stres este un răspuns automat al sistemului nostru nervos central. Acest răspuns automat apare atunci când te întâlnești cu șeful cei arțăgos, de depășește cineva în trafic, la întâlniri de familie, etc.

Dacă nu poți schimba întâmplarea ca atare (nu poți evita să-ți vezi zilnic șeful arțăgos), schimbă conștient răspunsul acesta automat la stimulul stresor. Cum se face asta?

• Învață să spui „nu”. Află care sunt limitele tale și menține-le și comunică-le și celor din jur. De exemplu, nu vrei să fii sunat/ă după 10 seara. Perfect. Spune-le asta, politicos, dar ferm.
• Evită oamenii care te stresează. Dacă cineva „îți apasă butoanele” în mod constant, limitează perioada petrecută alături de acea persoană, sau încheie relația, pur și simplu.
• Configurează-ți mediul pentru relaxare. Dacă știrile te fac să fii stresat, evită să deschizi televizorul. Sau scoate aplicația de Facebook din telefon. Dacă te enervează drumul către supermarket, fă cumpărăturile online. Etc.
• Uită-te pe lista de „to do” și scoate ceea ce nu este esențial. Poate că s-au adunat multe pe acea listă, dar nu toate merită făcute, sau nu toate …azi. Elimină, elimină, elimină.
• Exprimă-ți emoțiile, nu le lăsa să „dospească”. Dacă cineva te ține de vorbă, spune-i deschis că ai altceva de făcut și nu ai timp, politicos, dar ferm. Se numește „comunicare asertivă”: să spui ceea ce te deranjează, fără a insulta. Dacă nu exprimi ceea ce simți, se adună resentimentele și nu rezolvi nimic.
• Arta compromisului. Dacă ceri soției sau șefului să fie mai puțin intruziv, să sune mai rar, etc., atunci fii dispus să faci la fel. Când celălalt vede că faci niște sacrificii sau gesturi de împăcare, e mai dispus în a face la fel.
• Program echilibrat. Muncă, muncă și iar muncă, dar fără pic de relaxare? Nu e bine. În program trebuie prinse și orele de decompresie și încărcare a bateriilor.

Adaptarea la stresor și schimbarea răspunsului

• Dacă nu poți schimba ce se întâmplă, schimbă reacția ta la ce se întâmplă. Cum? Prin reformulare, de exemplu, și schimbarea de atitudine. Dacă te stresează ambuteiajele din trafic, în loc să te enervezi și mai tare, mai bine profită de acele momente pentru a asculta muzică sau pentru a da niște telefoane amânate.
• Ia puțină distanță. Întrebă-te cât de importantă este această întâlnire care te stresează peste 5 luni. Dar peste 5 ani? Chiar merită să te chinui gândindu-te la ea? Concentrează-te mai bine pe altceva, distrage-ți atenția.
• Renunță la perfecționism. Setează-ți standarde mai realiste și spune-ți că „suficient de bun” e mai bine decât „perfect”.
• Recunoștința. Învață să vezi avantajele situației tale prezente, să reflectezi la ceea ce ai bun în viață. Asta te ajută să pui lucrurile în perspectivă.

Acceptă ceea ce nu poți schimba
Dacă mereu încerci să faci ceva imposibil, stresul tău crește. Dacă nu te poți împăca cu plecarea partenerului de viață, cu divorțul, cu restructurările de la locul de muncă, te condamni singur la stres și probleme de sănătate mintală pe termen lung. Ceea ce nu putem schimba trebuie acceptat. E dificil, dar necesar.

Nu încerca să controlezi ceea ce nu poate fi controlat. Multe lucruri în viață sunt dincolo de controlul nostru. Starea economiei (care face restructurarea postului tău destul de probabilă) sau stingerea iubirii partenerului (care face probabil divorțul).
Concentrează-te pe lucruri pe care le poți controla, cum ar fi reacția ta la aceste probleme existențiale.

Privește partea plină a paharului. Dacă ai parte de încercări, încearcă să vezi ce aduc ele pozitiv. Poate că pierderea serviciului te ajută să te concentrezi în sfârșit pe afacerea aceea pe care doreai să o începi, etc.

Învață să ierți. Acceptă faptul că toți trăim într-o lume imperfectă și că oamenii fac și greșeli. Lasă la o parte resentimentele și mânia. Mergi mai departe, iartă și uită.
Vorbește despre ce te necăjește. Cum spuneam mai sus, nu este bine să ții în tine ceea ce te chinuie. Vorbește cu un amic de încredere sau cu un terapeut. Uneori daor descărcarea sentimentelor poate fi foarte relaxantă.

Sportul face minuni. Activitatea fizică este un mijloc foarte la îndemână de a descărcare a tensiunilor. Chiar dacă nu alergi 3 km, dar te plimbi în ritm alert o jumătate de oră, vei vedea că tensiunea scade. Activitatea fizică generează endorfine care te fac să te simți bine. Cel mai bine este să ai o rutină de exerciții fizice regulate, pentru că e efectele sportului sunt cumulative. Cel mai bine ar fi să găsești genul de activitate fizică ce te binedispune, cum ar fi dansul sau o sesiune de tenis de masă alături de copiii tăi. Cât timp faci această mișcare fizică, fii atent/ă la senzațiile fizice și respire controlat. Vei vedea cum tensiunea acumulată în corp se disipează.

Socializarea
Se știe că prezența oamenilor pozitivi face minuni pentru dispoziția noastră. Să fii ascultat și înțeles de altcineva e un mare dar al vieții. Scade stresul și anxietatea, crește relaxarea, dispoziția pozitivă, înțelegerea asupra unei situații. Pur și simplu, oamenii pot fi un balsam (cei buni). Deci cultivă prieteniile „albe” pentru zile „negre”…

Fă-ți timp pentru relaxare
Aceste momente ar trebui puse în agenda zilnică la fel cum sunt puse întâlnirile importante cu un client sau un furnizor. Pentru că la ele renunțăm prima dată când apare altceva, și nu e bine. Momentele pentru tine și pentru familie ar trebui să fie sacre și să nu fie sacrificate pentru altceva. Ele sunt o necesitate, nu un lux. Gândește-te la tine însuți ca la o baterie: ai nevoie să te încarci ca să funcționezi. Fă ceva plăcut în fiecare zi, fie că e o oră de dans, de cântat în fața oglinzii, de tricotat, de plimbare cu bicicleta.

Nu uita să râzi
Râsul scade stresul ca nimic altceva. Dacă nu ai alte motive, deschide Netflix și uită-te la o comedie spumoasă. Îți va lumina ziua.

Time management
De cele mai multe ori, stresul se acumulează pentru că nu știm să gestionăm corect timpul. Ordonarea corectă a priorităților, refuzarea celor care nu sunt priorități, rezolvarea chestiilor stresante dimineața devreme, timpul alocat activităților de relaxare, toate acestea sunt metode prin care să controlăm calitatea timpului. Un proiect mare poate fi împărțit în sarcini mai mici care să fie bifate până la orele X, astfel că nu mai pare atât de mare (și de stresant).

Alimentația de calitate
Un corp bine hrănit și odihnit face față mai bine stresului decât unui alimentat cu junk food și oboseală. Redu cantitatea de cafea și de zahăr din alimentație și vei vedea cum îți crește randamentul și rezolvi mai bine tot ce apare. Evită alcoolul, tutunul și substanțele adictive. Ele sunt cele mai nocive pe termen lung, pentru că afectează anatomia creierului.
Când simți că vezi roșu în fața ochilor, respiră adânc. Învață câteva principii de mindfulness, să fii atent la senzații, la senzațiile corpului tău. Toate acestea ar trebui practicate zi de zi pentru că ele au un efect cumulativ. Adică, pentru a gestiona cât mai bine stresul, este necesar să facem zilnic pași mici, chiar dacă unele zile sunt mai stresante decât altele.