• Se așteaptă ca Fed să reducă ratele dobânzilor cu 25 de puncte de bază în septembrie, o măsură considerată suficientă pentru a menține stabilitatea economică în Statele Unite.
  • Banca Centrală Europeană va continua să reducă ratele dobânzilor cu 25 de puncte de bază, deși o reducere mai agresivă, de 50 de puncte de bază, ar fi mai justificată, având în vedere situația economică fragilă din Europa.
  • În ceea ce privește Banca Japoniei, se estimează că va crește ratele dobânzilor cu 10 puncte de bază în al patrulea trimestru, pentru a susține traiectoria ascendentă a economiei japoneze.

Rezerva Federală se pregătește să reducă ratele dobânzilor în cadrul reuniunii din 17-18 septembrie, pentru prima dată de la pandemia COVID-19. Între timp, Banca Centrală Europeană a început deja acest nou ciclu monetar și este de așteptat să continue în septembrie cu o nouă reducere de 25 de puncte de bază. Pe de altă parte, Japonia ar putea crește din nou ratele, deoarece economia sa dă semne de redresare.

 Alin Latu, Country Manager pentru România și Ungaria în cadrul iBanFirst, unul dintre principalii furnizori de servicii de plăți internaționale și schimb valutar pentru companii, oferă mai multe explicații.

Rezerva Federală: sincronizare perfectă

Conform celor mai recente date ale Biroului de Statistică a Muncii din SUA, în perioada aprilie 2023 – martie 2024, au fost create cu 818.000 mai puține locuri de muncă decât se preconiza. Acest decalaj a generat critici la adresa Fed, fiind acuzată că nu a reacționat suficient de rapid la evoluțiile economice și că ar fi trebuit să reducă ratele mai devreme. Unii analiști susțin că această situație justifică o reducere a ratei dobânzii cu 50 de puncte de bază în cadrul reuniunii din 17-18 septembrie, în loc de reducerea de 25 de puncte de bază prognozată de consensul Bloomberg. Totuși, această interpretare este greșită, consideră Alin Latu.

Cifrele privind ocuparea forței de muncă în SUA sunt adesea revizuite. În plus, estimarea finală, care ar putea diferi, va fi disponibilă abia în februarie 2025, deci nu ar trebui exagerată importanța acestei cifre.

Privind datele într-un context mai larg și luând în considerare indicatori cum ar fi rata de ocupare a hotelurilor și rezervările pentru spectacolele de pe Broadway, este evident că economia se menține solidă, iar consumatorii americani continuă să cheltuiască într-un ritm susținut. Astfel, ciclul de reducere a ratelor dobânzii al Fed este bine sincronizat – nici prea devreme, nici prea târziu. O reducere de 25 de puncte de bază în septembrie va fi, probabil, suficientă pentru a menține stabilitatea economică.

Banca Centrală Europeană: prea puțin, prea târziu

În zona euro, creșterea economică continuă să stagneze sub pragul de 1%. De ce? Politica monetară a BCE rămâne insuficient de acomodativă. Având în vedere situația economică fragilă din Europa, o reducere a ratei dobânzii cu 50 de puncte de bază în septembrie ar fi mult mai justificată decât reducerea de 25 de puncte de bază inițial prevăzută, este de părere analistul de la iBanFirst.

Dar cum se explică aprecierea recentă a euro? În ultimele săptămâni s-au vehiculat diverse teorii: creșterea optimismului investitorilor față de perspectivele economice din zona euro, așteptările privind reducerea ratelor de către Fed și altele asemenea.

În realitate, principalul factor al aprecierii EUR/USD este scăderea randamentelor obligațiunilor americane. Acest fenomen îi determină pe investitori să se orienteze de la dolar către alte monede, inclusiv euro. Totuși, durabilitatea acestei tendințe este incertă. Decalajul economic structural dintre zona euro și SUA rămâne un factor pe termen lung care ar putea influența negativ euro.

Banca Japoniei: în sfârșit printre cei performanți

Începând din 2022, inflația în Japonia a revenit, salariile au înregistrat creșteri substanțiale – o majorare negociată de 5,3% în primăvara anului 2024 – iar piața bursieră a ieșit din stagnare. Acesta ar putea fi, în sfârșit, sfârșitul deflației.

Deși îmbătrânirea populației și datoria publică uriașă rămân provocări structurale, economia Japoniei pare să fi revenit pe o traiectorie ascendentă. Creșterile salariale au impulsionat consumul și au redus tendința de economisire, în timp ce investițiile corporative au înregistrat o creștere semnificativă. Se conturează astfel un ciclu economic favorabil.

Acum, Banca Japoniei are rolul crucial de a consolida această traiectorie economică. O nouă majorare a ratei dobânzii este, fără îndoială, necesară. Deși aceasta probabil nu va fi implementată în această lună, este de așteptat ca o creștere de 10 puncte de bază să fie anunțată în trimestrul al patrulea. Această mișcare este susținută pe scară largă în sfera politică, inclusiv de Shinjirō Koizumi, care ar putea deveni următorul prim-ministru al Japoniei în urma alegerilor interne ale Partidului Liberal Democrat, programate pentru 27 septembrie (data urmează să fie confirmată).