Atragerea turiștilor străini, obiectiv de importanță națională pentru România

1537

România este interesată să aibă cât mai multe grupuri de turiști străini, îndeosebi din Asia, fiindcă o mare parte din țările din răsăritul Europei reprezintă un rezervor pentru turismul european , la care ar fi bine să ne conectăm cât mai rapid și noi, românii. Pentru realizarea  acestui obiectiv național, autoritățile statului și tour operatorii  trebuie să facă eforturi mari, începând cu ușurarea acordării vizelor și continuând  cu diversificarea propunerii turistice la standarde UE, astfel încât  călătorii  să aleagă cu dorință de cunoaștere  țara noastră. În acest scop este necesar să fie create poluri tematice de interes turistic  pentru a-i determina pe vizitatorii străini să rămână mai multe zile  pe teritoriul României, beneficiind de camere în hoteluri și pensiuni cu multe stele, care să ofere diverse facilități  în măsură să satisfacă așteptările  oaspeților chinezi.

 

Turismul românesc are un potenţial imens încă nefolosit, care poate deveni un motor economic şi un producător de profit atât pentru stat, cât şi pentru investitorii privaţi, cu condiţia să fie luate decizii cu randament maxim de îmbunătăţire a serviciilor şi de modernizare a sistemului de operare. Este un adevăr faptul că țara noastră nu este încă percepută ca destinație de turism aidoma Franței sau Italiei de către asiatici, capitol la care trebuie acționat intens pe line de marketing, deoarece  statul pierde în fiecare an sume foarte mari de bani la buget. Cu siguranță că pentru progres este nevoie de o strategie națională nouă, unde oferta românească să constituie exploatarea  regiunilor cu mare potențial turistic pentru tot ce înseamnă balneo, centre spa,  turism de sănatate, pachetele integrate leisure-Delta Dunarii, pachete  pe Maramures, pe turism cultural,  istoric și,  de ce nu, foarte important, pe medicină recuperatorie orientală.  Este foarte important să fie cunoscută poziționarea  țării noastre în spațiul turistic european, puncte tari și puncte slabe ale turismului carpatin, oportunități imediate și de perspectivă, obiective de interes și, exprimate foarte clar, aspecte legate de facilitarea acordării vizelor într-un timp scurt. Printre altele,  este necesară  intensificarea  colaborării cu  agenții  similare din țările vecine, în special cu cele din Ungaria.

Un pachet de două-trei ”intrări” (țări)  din care să facă parte și România oferă garanția călătoriei grupului de asiatici în țara noastră. Impedimentele legate de lipsa vizelor Shengen și existența unei infrastructuri deficitare sunt doar două dintre cauzele care îi fac pe vizitatorii străini să aleagă Budapesta și chiar Sofia, dar nu Bucureștiul. De exemplu, chinezii își organizează călătoriile în sistem tururi, respectiv două-trei zile în fiecare țară. Nimeni nu își permite să meargă de la Aeroportul Otopeni până în  Bucovina și Maramureș, de exemplu,  timp de șapte ore cu autocarul, indiferent cât de atractive sunt  obiectivele turistice aflate în aceste zone mirifice. Cei mai mulți preferă Budapesta, deoarece în numai câteva ore pot ajunge fie în Austria, fie în Serbia, fie în regiunile bogate în tradiții populare din nord-vestul României. Viza schengen avantajează turismul  ungurilor.

România are avantaje mari în faţa altor ţări din regiune, prin faptul că are staţiuni montane şi deschidere la mare, are deltă, obiective istorice, cultură, tradiții, specialități culinare, festivaluri,  astfel că ar putea să atragă turiştii care aleg, de regulă,  Budapesta , Praga sau Sofia pentru city-break-uri.

La diferite reuniuni se discută despre avantaje și lipsuri, respectiv despre ce fel oportunități poate oferi turismul românesc, începând cu obiective istorice, rezervații naturale, cum este Delta Dunării, continuând cu Casa Poporului și castelele medievale și încheind cu lipsurile care trag în jos turismul național, cum este lipsa unei linii aeriene directe în extremul Orient sau slaba dezvoltare a infrastructurii, lipsa investițiilor, a fondurilor de promovare, inclusiv numărul redus de restaurante cu specific oriental.                  

Ministerul Turismului îi revine misiunea a de a acționa cu mai multă convingere în direcția înlăturării unor asemenea neajunsuri, care țin strict de actul guvernamental, fie că vorbim de acțiunile de promovare a  potențialului turistic printr-o colaborare mai aplicată  cu specialiștii ANAT, fie prin regândirea priorităților strategice privind construcția de autostrăzi, care să ajute la dezvoltarea  industriei turismului. Este momentul  ca proiectele turistice, cum ar fi ”Drumul vinului”, abandonat de mult timp,  să reintre pe agenda de priorități a factorilor de decizie. Rolul autorităților statului de a sprijini turismul național este capital. Promovarea turismului românesc în țări cu un bazin mare de călători nu poate fi făcută decât printr-un program complet, cu viziune și implicare, care necesită de la stat fonduri financiare consistente, având credința că mai mulți turiști străini în România înseamnă mai mulți bani.

Promovarea și informarea sunt fundamentale pentru asigurarea succesului.Turiștii trebuie să cunoască destinația pentru care își cumpăra excursii, să aibă acces la un minim de informații care să stârnească interesul călatoriei. Cursele aeriene directe, fără escale, pot aduce mai mulți vizitatori în România. Infrastructura românească, de la drumuri și până la varianta trenurilor, face aproape de neconceput călătorii individuale sau de tip „self driving”, mai ales dacă se aleg destinații  precum Maramureș, Bucovina, Moldova etc. Chiar și participând la un grup organizat, cu autocar inclus, accesul în aceste zone necesită o vacanță prelungită, la costuri mai ridicate.

Este nevoie de mai multe centre de informare turistică accesibile turiștilor care sosesc în gări sau aeroporturi, la hotel sau pur și simplu se plimbă prin centrul orașelor. Lipsa materialelor informative  este o altă problemă care necesită rezolvare. În principiu, doar persoanele tinere se pot descurca în limba engleză sau franceză, cei de vârsta a doua au nevoie însă de informații în alte limbi străine.

 

 


Conținutul website-ului https://business-talks.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către BUSINESS TALKS sunt protejate prin dispoziţiile legale. Sunt interzise copierea sau reproducerea conţinutului acestui website. Detalii se găsesc în secţiunea Termeni și condiții. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor BUSINESS TALKS, vă rugăm să ne contactați la redactie@business-talks.ro