„Atelierele de Know-How”, o resursă de competenţe pentru mediul de afaceri românesc

5040
 

„Atelierele de Know-How”, suita de conferinţe organizate de către CONFIRM și UGIR 1903, a continuat în 2018 cu o ediţie dedicată analizei celor mai importante tendinţe din economie care se prefigurează anul acesta. Evenimentul a reunit reprezentanţi ai instituţiilor administraţiei centrale și locale și ai mediului de afaceri, precum și profesioniști din domeniul serviciilor de consultanţă juridică și financiară.

Debutul celei de a treia ediţii a conferinţei i-a aparţinut secretarului de stat în cadrul Ministerului Dezvoltării Regionale și Administraţiei Publice, Ciprian Lucian Roșca, care a abordat subiectul schimbărilor legislative din domeniul construcţiilor și amenajării teritoriului.

Constructori, vine schimbarea!

Sunt schimbări necesare pentru a impulsiona o piaţă în scădere, anul trecut fiind atinsă cea mai mică valoare din ultimii 10 ani (conform Asociaţiei Române a Antreprenorilor de Construcţii). Regres alimentat atât de reducerea investiţiilor publice, cât și de o serie de probleme evidenţiate de secretarul de stat, primul aspect incriminat fiind legislaţia învechită. Legea privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii datează din 1991 și, deși a suferit numeroase modificări, nu reușește încă să ofere un cadru legislativ unitar, numeroase reglementări fiind imprecise sau interpretabile. Alte aspecte aduse în discuţie au fost birocratizarea excesiva a proceselor de administrare și autorizare, lipsa procedurilor standardizate în domeniu, deficitul de resurse competenţe din cadrul autorităţilor publice și procedurile ineficace din domeniul formării profesionale.

Pentru remedierea acestor minusuri, Ciprian Lucian Roșca a prezentat o serie de măsuri axate pe simplificarea procedurilor de avizare și autorizare. Atingerea acestui deziderat presupune însă reducerea numărului de documente necesare pentru autorizare, introducerea de documentaţii tehnice cu conţinut simplificat și asigurarea posibilităţii depunerii documentaţiilor online. O a doua direcţie de acţiune importantă este cea a profesionalizării funcţionarilor publici din structurile de specialitate și atragerea de noi profesioniști în cadrul UAT-urilor.

Făcând pasul spre concret, secretarul de stat a prezentat principalele noutăţi legislative prevăzute pentru 2018. Astfel, anul acesta va fi emisă o nouă Lege a autorizării executării lucrărilor de construire și desfiinţării construcţiilor (aflată deja în dezbatere în Camera Deputaţilor), dar și o lege pentru aprobarea Strategiei de Dezvoltare Teritorială a României. Pe lista actelor normative care vor suferi modificări se mai află: Legea nr. 350/2001, Legea nr. 190/2009, HG nr. 272/1994, HG nr. 925/1995 și HG nr. 525/1996.

Pentru anul viitor principala schimbare o va reprezenta un nou act normativ privind certificarea calificării profesionale a operatorilor economici care prestează servicii de proiectare/consultanţă/executare de lucrări de construcţii. Această măsură va afecta 87.000 de societăţi ce activează în aceste domenii.

Încurcatele căi ale Direcţiilor

Ștafeta schimbărilor necesare a fost preluată de către Valerian Sălavăstru, director executiv al Direcţiei de Impozite și Taxe Locale a Primăriei Sectorului 5. Pornind de la o analiză a principalelor provocări cu care se confruntă administraţia locală, a schiţat câteva direcţii de îmbunătăţire a serviciilor acestora în relaţia cu cetăţeanul.

Directorul DITL a prezentat o serie de date care ilustrează complexitatea procesului birocratic: „În cadrul DITL Sector 5 administrăm mai mult de 202.000 de roluri fiscale ale persoanelor fizice și peste 30.000 de roluri pentru persoane juridice. Sunt atât roluri simple, cât și foarte complexe, cum este cazul persoanelor fizice sau juridice cu zeci de apartamente și proprietăţi. Aceste mii de roluri sunt adiţionate de anomaliile vieţii sociale, necesitând o muncă de administraţie imensă. Un astfel de rol este la Sectorul 5 cel al unei prostituate care însumează o datorie de 1,016 milioane lei, format din 1.340 de amenzi. Comparativ, primii 39 de contribuabili cu cele mai mari amenzi din Sectorul 5 au împreună 10,7 milioane de lei. (…) Să faci dosare pentru sute de mii de roluri, să administrezi zeci de mii de amenzi, să întocmești și expediezi titluri executorii, somaţii, cereri de poprire etc. presupune zeci de milioane de operaţiuni și sute de mii de documente.”

Principala soluţie nominalizată de către Valerian Sălavăstru pentru reducerea efortului birocratic este cea a acelerarii procesului de informatizare a activităţilor administrative și îmbunătăţirea nivelului de interconectare între diferitele instituţii ale statului. Deși la ora actuală există protocoale de interoperabilitate cu Ministerul Finanţelor, Agenţia Natională de Cadastru și Publicitate Imobiliară, Serviciul de evidenţă a populaţiei, Direcţia Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor etc., disfuncţionalităţile persistă. „Eu consider că instituţiile centrale ale statului ar trebui să ne sprijine eforturile în domeniul informatizării și facilitării protocoalelor de colaborare dintre diferite entităţi. Eficienţa statului este dată de calitatea colaborării dintre componentele acestuia. Dacă informaţia circulă complet și rapid între instituţiile statului, aceste entităţi vor performa fiecare în domeniul ei. Cred că asta este soluţia”, a concluzionat directorul DITL Sector 5.

Insolvenţa, cunoscută, dar neînţeleasă

În cadrul celei de a două jumătăţi a conferinţei „Atelierele de Know-How” subiectul central abordat a fost cel al procedurilor de insolvenţă. Și asta pentru că „pentru numeroși oameni de afaceri români noţiunea de insolvenţă este cunoscută, însă este încă neclară – nu se cunosc etapele și care sunt diferenţele între reorganizarea judiciară și faliment”, a explicat Andreea Rusănescu, practician în insolvenţă la AA Total Insolvency.

Confuzia dintre noţiunile de insolvenţă, reorganizare judiciară și faliment a fost tranșată rapid. Potrivit specialistului în domeniul serviciilor de consultanţă juridică și financiară, procedura de insolvenţă este etapa în care debitorul încearcă să-și reorganizeze activitatea în baza unul plan de reorganizare, continuându-și activitatea și menţinând contractele cu partenerii, spre deosebire de cazul falimentului în care nu mai poate desfășura niciun fel de activitate, decât achitarea datoriilor prin lichidarea întregului patrimoniu. Reorganizarea judiciară permite eșalonarea datoriilor conform programului de plăţi, ajustarea masei credale, prin diminuarea creanţelor înscrise în tabel, și valorificarea bunurilor care nu sunt necesare desfășurării activităţii, la preţul de piaţă. Spre deosebire de faliment, unde bunurile sunt valorificate la o valoare mult inferioară preţului de piaţă.

„În procedura de reorganizare, creanţele se acoperă în medie aproximativ 60%. În schimb, în cazul falimentului, media de recuperare a creanţelor este de circa 30%, ajungând până la 0% în cazul societăţilor care nu deţin niciun bun în patrimoniu. Nu în ultimul rând, există diferenţe semnificative și în plan social –dacă în cazul reorganizării judiciare se menţin aproximativ 85% din salariaţii societăţii, în cazul falimentului întregul personal este disponibilizat”, a detaliat Andreea Rusănescu

Apelul la specialiști, inevitabil

Confuziile existente și necunoașterea în profunzime a procedurilor de insolvenţă și preinsolvenţă fac ca apelul la serviciile specialiștilor în acest domeniu să fie stringent necesar în momentul în care o societate întâmpină dificultăţi financiare. „Acesta este momentul oportun pentru a efectua o analiză a indicatorilor economici ai societăţii, pentru a se constata dacă se află în stare de insolvenţă și este necesar să se deschidă procedura sau dacă societatea în cauză care întâmpina dificultăţi poate aplica procedurile de preinsolvenţă”, a explicat specialistul AA Total Insolvency, insistând asupra modului în care procedurile de restructurare preventivă asigură luarea de măsuri eficiente înainte ca datoriile societăţilor să se transforme în credite neperformante sau în obiectul unor executări silite.

Un alt aspect adus în dezbatere a fost cel al măsurilor de restructurare timpurie și reorganizare judiciară, proceduri devenite uzuale la nivel european. Acest este de altfel și motivul pentru care Parlamentul European a emis un proiect de directivă prin care să impulsioneze realizarea de modificări în legislaţiile statelor membre pentru a spori măsurile de redresare a activităţii societăţilor care întâmpina dificultăţi financiare. „România, deși are implementată deja această măsură în legislaţia naţională prin Legea numărul 85/2014, nu stă prea bine în aplicarea efectivă a măsurilor de redresare. Reglementarea datează de aproape patru ani, dar sunt încă foarte puţine societăţi informate despre ce înseamnă aceste măsuri și cum pot fi ele aplicate efectiv”, a mai precizat Andreea Rusănescu.

O abordare complementară a subiectului insolvenţei, din perspectiva pieţei recuperărilor de creanţe a fost prezentată de către Adrian Romaniuc, directorul general la Romaniuc Business Solutions, care a detaliat efectul procedurilor de insolvenţă asupra debitorilor și creditorilor chirografari.

Atelierele rămân deschise

Prin cea de a treia ediţie, „Atelierele de Know- How” își consolidează statutul special în mediul de business, beneficiind de contribuţia unor profesioniști capabili să furnizeze răspunsuri concrete la problemele și nevoile reale ale mediului de afaceri autohton. Este un demers necesar în actualul climat economic, care suferă transformări rapide cu impact de durată.


Conținutul website-ului https://business-talks.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către BUSINESS TALKS sunt protejate prin dispoziţiile legale. Sunt interzise copierea sau reproducerea conţinutului acestui website. Detalii se găsesc în secţiunea Termeni și condiții. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor BUSINESS TALKS, vă rugăm să ne contactați la redactie@business-talks.ro