68% dintre părinții români spun că timpul petrecut în fața ecranelor în scopuri educative este benefic pentru copii
Într-un mediu puternic digitalizat ca cel al prezentului, copiii interacționează cu o multitudine de conținuturi online – de la jocuri, la desene animate sau povești audio. Clasificarea lor nu este însă deloc una facilă, întrucât granița dintre materialele educative și cele dedicate divertismentului s-a estompat de-a lungul timpului, făcând misiunea părinților mai complicată.
Pentru a înțelege mai bine percepția adulților asupra timpului petrecut de micuții lor în fața ecranelor și maniera în care aceasta a evoluat în ultimii 2 ani, Novakid, platforma de limba engleză dedicată copiilor cu vârste între 4-17 ani, a efectuat un sondaj în rândul a 14 țări, printre care și România. Datele au fost colectate în intervalul mai – august 2024, studiul incluzând 400 de participanți români.
Interesele copiilor în mediul virtual
Conținuturile educaționale par foarte îndrăgite de copiii români, conform informațiilor oferite de părinți. 54% dintre ei afirmă că juniorii urmăresc videoclipuri educative, 48% că cei mici se distrează cu jocuri educative, 43% că aleg diverse aplicații educative, 34% că urmează cursuri online, iar 24% că citesc sau se documentează pentru teme.
Cu toate acestea, mai puțin de jumătate dintre cei chestionați (41%) consideră că timpul petrecut de copii în fața unui ecran pentru activități legate de studiu este „potrivit”, în condițiile în care 72% susțineau această idee în 2022. Pe de altă parte, 59% dintre părinți consideră că intervalul alocat vizionării desenelor animate, filmelor sau videoclipurilor este „cam mare”, având aceeași părere atunci când vine vorba de jocurile non-educative (54%), navigarea pe internet (51%), ascultarea muzicii (29%), discuțiile cu familia și prietenii pe social media (28%), hobby-urile digitale (23%) sau citirea cărților electronice și ascultarea cărților audio (21%).
Merită menționat însă că procentul părinților care spun că juniorii lor petrec, în medie, peste 6 ore pe săptămână pentru activități educaționale a crescut la 50% în 2024, ceea ce înseamnă o majorare cu 38% comparativ cu 2022.
Despre echilibrul dintre educație și divertisment
În 43% din cazuri, timpul total petrecut de copii în fața ecranelor în scopuri educaționale este aproximativ egal cu cel petrecut în scopuri de divertisment. Printre respondenți s-au numărat și părinți (13%) care au afirmat că perioada dedicată studiului este mai generoasă decât cea dedicată distracției virtuale. Desigur, această evaluare ar putea fi influențată de faptul că 26% dintre părinți consideră jocurile experiențe educaționale, iar alți 62% împărtășesc ideea, dar menționează că depinde foarte mult de format.
Și totuși 68% dintre participanții la sondaj spun că timpul petrecut în fața ecranelor în scopuri educaționale este benefic pentru procesul de învățare al copilului, având multe efecte pozitive. Printre acestea se numără accesul la o gamă mai largă de resurse, materiale și meditatori (43%), șansa de a revizui materialele ori de câte ori este necesar (42%), creșterea interesului pentru subiectele studiate, datorită instrumentelor interactive de învățare (35%), flexibilitatea sporită a programului de studiu (32%), economia timpului și costurilor de navetă (24%), îmbunătățirea alfabetizării digitale și abilităților de comunicare online (24%), asigurarea unui mediu de învățare productiv, lipsit de presiunea colegilor (23%), creșterea autonomiei și oportunitatea de a învăța în propriul ritm (21%).
Ca atare, 40% dintre cei sondați ar recomanda probabil educația online altor părinți, iar 28% ar face cu siguranță acest lucru.
Principalele preocupări ale părinților
Nu pot fi neglijate nici preocupările părinților în privința învățării online. Acestea sunt concentrate pe aspecte precum oboseala ochilor (61%), lipsa activității fizice (58%), expunerea la conținut inadecvat (41%) sau interferența cu programul de somn (24%).
Controlul timpului petrecut în fața dispozitivelor electronice joacă un rol esențial în contextul dat, iar părinții îl practică în diverse moduri: acord personal cu copilul (56%), folosirea controlului parental, a aplicațiilor dedicate și a rapoartelor de timp (38%), setarea unui cronometru (15%), primirea feedbackului de la profesori și de la alți profesioniști care petrec timp cu micuțul (7%). Interesant este că 8% dintre părinți au declarat că nu controlează utilizarea dispozitivelor digitale de către copii.